6 motive pentru care iubesc lingura de lemn

Atunci cand ma apuc sa pregatesc mancare, parca intru in transa. Imi place sa am totul pregatit, aranjat, ordonat, sa nu fac mizerie (prea mare) si nici vase prea multe de spalat - urasc chiuveta plina si uscatorul de vase etajat - sa zicem ca sufar de „claustrofobia” vaselor murdare.

Si totusi, dintre toate astea, iubesc sa gatesc folosind palete sau linguri de lemn. Imi place simplitatea lor, naturaletea, imi insipa umanitate si ma gandesc ca fiecare dintre ele, are un suflet... de lemn

De marime medie, nici prea adanca, dar nici prea deschisa, lingura de lemn e buna pentru supe, ciorbe, piureuri, tot felul de mancaruri solide, deserturi, etc.

Iata de ce, cand imi trebuie o lingura, prima pe care pun mana, e una de lemn:

  • e puternica dar in acelasi timp delicata - pot amesteca mancarurile consistente, groase, fara sa se rupa si in acelasi timp fara sa-mi fac griji ca imi zgaraie vasul ori tigaia (ceramica, telfonata sau mai nu stiu de care);
  • are o toleranta ridicata la caldura - adica o pot uita pe marginea vasului de gatit si ma pot folosi de ea oricand fara sa fac arsuri la degete ca in cazul lingurii de inox care se infierbanta in cateva minute de la aburii mancarii; Se mai innegreste, arde uneori - (ne)experimentatii stiu!
  • are o greutate neglijabila;
  • are o forma, un model si o culoare unica;
  • este perfecta pentru pregatirea preparatelor care sunt sensibile la variatii bruste de temperatura;
  • nu schimba gustul mancarii - instrumentele din lemn ajuta la pastrarea gustului original al legumelor, carnii. De exemplu, o vanata tocata pe un fund de lemn, cu un tocator din lemn pentru a fi facuta salata de vinete isi pastreaza mai bine proprietatile decat daca asupra ei s-ar actiona cu instrumente din inox sau plastic.