Credeai că iarna ești doar mai gurmand? Ce declanșează cu adevărat frigul în corpul tău

Atunci când temperatura exterioară scade, organismul trebuie să consume mai multă energie pentru a-și menține temperatura internă în jurul valorii de 37 °C. Acest mecanism, numit termoreglare, duce la o ușoară creștere a consumului de energie.

Potrivit INSERM, expunerea la frig poate crește consumul caloric zilnic cu 5–10 %, în funcție de intensitatea frigului, de durata expunerii și de constituția fizică.

Rezultatul: apetitul crește ușor, în special pentru alimente sățioase și bogate în energie.

Frigul influențează și preferințele noastre alimentare. Mâncărurile calde oferă o senzație imediată de confort, dar nu este vorba doar de plăcere.

Intră în joc mai mulți factori:

• căldura alimentelor facilitează digestia,
• texturile moi sau cremoase sunt percepute ca fiind mai reconfortante,
• consumul de alimente calde transmite creierului un semnal de siguranță.

Studiile din domeniul neuroștiințelor alimentare arată că căldura alimentelor activează zone ale creierului asociate cu starea de bine, ceea ce explică atracția pentru supe, piureuri sau mâncăruri gătite la foc mic iarna.

Iarna, reducerea luminii naturale influențează direct echilibrul nostru hormonal. Expunerea mai redusă la lumina naturală diminuează producția de serotonină, un neurotransmițător implicat în reglarea dispoziției și a apetitului.

În același timp:

• producția de melatonină crește,
• senzația de oboseală este mai pronunțată,
• pofta de carbohidrați apare mai des.

Carbohidrații complecși (orez, paste, cartofi, leguminoase) favorizează disponibilitatea triptofanului, un precursor al serotoninei, ceea ce explică atracția firească pentru aceștia pe vreme rece.

Lipidele au o densitate energetică ridicată: 9 kcal pe gram, comparativ cu 4 kcal pentru proteine și carbohidrați. Iarna, organismul tinde să le aprecieze mai mult pentru a-și satisface nevoile energetice crescute.

Din punct de vedere istoric, această adaptare a fost esențială pentru supraviețuirea perioadelor reci. Chiar și astăzi, corpul nostru păstrează această memorie biologică.

Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să mâncăm mai multe grăsimi fără limită, ci că nevoia este fiziologică, nu doar culturală.

Zilele mai scurte și lipsa luminii influențează, de asemenea:

• momentele în care apare senzația de foame,
• frecvența gustărilor dintre mese,
• mărimea porțiilor.

Potrivit Santé Publique France, perioadele de iarnă sunt asociate cu:

• o reducere a activității fizice,
• o creștere a consumului de alimente seara,
• o tendință mai accentuată de a căuta gustări.

Organismul încearcă în mod firesc să compenseze scăderea percepută a nivelului de energie.

Nu este vorba de a lupta împotriva acestor mecanisme, ci de a le gestiona în mod inteligent:

• să preferați mâncărurile calde, gătite acasă,
• să includeți în alimentație produse de calitate bogate în amidon,
• să nu eliminați grăsimile, ci să le alegeți cu grijă (uleiuri, unt în cantități rezonabile),
• să vă hidratați suficient, chiar dacă nu simțiți sete,
• să păstrați un program regulat al meselor.

• să ignorați foamea sub pretextul că trebuie „să vă controlați”,
• să compensați frigul consumând alimente ultraprocesate,
• să urmați tot mai multe diete restrictive iarna, o perioadă deja solicitantă pentru organism.

Restricțiile excesive într-o perioadă de stres fiziologic cresc riscul de oboseală, de slăbire a sistemului imunitar și de dezechilibre alimentare.

• ne crește ușor necesarul de energie,
• ne modifică preferințele alimentare,
• acționează asupra hormonilor și a dispoziției noastre,
• favorizează comportamente alimentare mai reconfortante.

În loc să ne împotrivim acestor schimbări, este mai sănătos să le înțelegem și să ne adaptăm la ele. Iarna, să mâncăm alimente calde, hrănitoare și sățioase nu înseamnă să facem o abatere: este un răspuns firesc al organismului la schimbarea anotimpurilor!