Alimente ultraprocesate: ce confirmă știința în prezent (și de ce subiectul devine urgent)

Conform clasificării NOVA, utilizate la nivel internațional, alimentele ultraprocesate (AUP) nu sunt pur și simplu alimente „procesate”. Este vorba despre produse obținute prin procese industriale complexe, care combină:

• ingrediente rareori folosite în bucătăria de acasă (izolate proteice, uleiuri hidrogenate, sirop de glucoză-fructoză),
• numeroși aditivi numiți „cosmetici” (emulgatori, coloranți, îndulcitori, potențiatori de aromă),
• procese fizice, chimice sau biologice menite să modifice textura, gustul și durata de păstrare.

Scopul lor nu este doar să hrănească, ci și să optimizeze costurile, durata de păstrare și atractivitatea produsului.

Cifrele arată amploarea fenomenului:

• În Franța, alimentele ultraprocesate reprezintă aproximativ 35% din aportul caloric zilnic.
• În Statele Unite, această proporție ajunge până la 60% (Inserm, 2025).

Această creștere rapidă este una dintre marile transformări ale alimentației din ultimele decenii.

Primul articol din seria publicată în The Lancet se bazează pe o analiză sistematică a 104 studii longitudinale desfășurate în întreaga lume. Rezultatul: 92 de studii arată o asociere între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și creșterea riscului de boli cronice.

Asocierile cele mai solide privesc:

• obezitatea,
• diabetul de tip 2,
• bolile cardiovasculare,
• anumite tulburări de sănătate mintală (inclusiv depresia),
• mortalitatea prematură, indiferent de cauză.

Meta-analizele citate arată asocieri semnificative pentru 12 indicatori de sănătate diferiți (Inserm, 2025).

Cercetătorii identifică mai multe mecanisme complementare:

• Consumul excesiv de energie : alimentele ultraprocesate sunt adesea concepute pentru a fi foarte apetisante, favorizând consumul excesiv de alimente.
• Dezechilibrul nutrițional : prea multe zaharuri adăugate, grăsimi saturate și sare și prea puține fibre și proteine de calitate.
• Expunerea crescută la substanțe problematice: aditivi alimentari și contaminanți proveniți din procese industriale sau din ambalaje.
• Alterarea semnalelor de sațietate, ceea ce îngreunează reglarea naturală a apetitului.

Cohorta franceză NutriNet-Santé, coordonată în special de Inserm și INRAE, a jucat un rol central în identificarea acestor asocieri și continuă să cerceteze factorii implicați.

Autorii subliniază un aspect esențial: problema nu poate fi rezolvată doar prin responsabilitatea individuală.

Potrivit lui Mathilde Touvier (Inserm) și Bernard Srour (INRAE), este esențial să se facă distincția între dezbaterea științifică legitimă și încercările anumitor grupuri de interese de a minimiza sau de a discredita dovezile existente pentru a limita politicile de sănătate publică (Inserm, 2025).

Cu alte cuvinte, a mânca mai bine nu ar trebui să depindă doar de "bunăvoința" consumatorilor.

Al doilea articol din serie propune măsuri concrete, la mai multe niveluri:

O mai bună informare a consumatorilor

Indicarea clară a faptului că produsele sunt ultraprocesate.

Testarea unor instrumente de etichetare care să țină cont de gradul de procesare, cum ar fi o versiune revizuită a Nutri-Score.

Reglementarea comercializării

Restricționarea publicității pentru alimentele ultraprocesate, în special a celei adresate copiilor.

Limitarea prezenței lor în școli, spitale și instituții publice.

Reducerea spațiului dedicat acestor produse în supermarketuri, măsură deja aplicată în unele țări.

Transformarea sistemului alimentar

Cercetătorii subliniază că reducerea cantității de zahăr, sare și grăsimi saturate nu este suficientă dacă logica ultraprocesării rămâne dominantă. Este necesar să se intervină, încă de la sursă, asupra producției, formulării și comercializării alimentelor.

Rolul industriei în dezbatere. Al treilea articol analizează strategiile industriei alimentelor ultraprocesate, un sector cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 1.900 de miliarde de dolari.

Cercetătorii descriu:

• utilizarea ingredientelor cu costuri reduse,
• procese industriale optimizate,
• marketing intensiv și direcționat,
• strategii de influențare a cercetării și a opiniei publice.

Ei cer un răspuns global coordonat, capabil să reziste presiunilor economice și să readucă sănătatea în centrul sistemelor alimentare.

O alimentație bogată în alimente ultraprocesate este asociată cu riscuri sporite pentru sănătate. Provocarea este imensă, deoarece aceste produse sunt profund integrate în stilul nostru de viață.

Dar cercetătorii ne reamintesc că există măsuri concrete, cu condiția să acționăm colectiv. Reducerea expunerii la alimente ultraprocesate nu înseamnă revenirea la o alimentație perfectă sau idealizată, ci acordarea unui loc mai important alimentelor simple, accesibile și puțin procesate și crearea unui mediu alimentar care să faciliteze alegerile bune, nu să le complice.