Alimente ultraprocesate: ce confirmă acum știința (și de ce problema devine urgentă)
Ele sunt peste tot în dulapurile, frigiderele și rafturile supermarketurilor noastre. Convenabile, ieftine și adesea foarte atractive, alimentele ultraprocesate fac acum parte din dieta zilnică a milioane de oameni. Dar în spatele acestei omniprezențe se ascunde o realitate care este din ce în ce mai documentată de cercetare.
Într-o serie de trei articole publicate la 19 noiembrie 2025 în The Lancet, la care au contribuit cercetătoare de la Inserm și un cercetător de la INRAE, 43 de oameni de știință internaționali fac o constatare fără echivoc: consumul ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu numeroase efecte negative asupra sănătății și necesită un răspuns coordonat al sănătății publice...
Ce sunt mai exact alimentele ultraprocesate?
Conform clasificării NOVA, utilizată la nivel internațional, alimentele ultraprocesate (UPF) nu sunt simple alimente "procesate". Acestea sunt produse rezultate în urma unor procese industriale complexe, care combină :
- ingrediente rar utilizate în bucătăria domestică (izolate proteice, uleiuri hidrogenate, sirop de glucoză-fructoză),
- numeroși aditivi numiți "cosmetici" (emulgatori, coloranți, îndulcitori, potențiatori de aromă),
- procese fizice, chimice sau biologice menite să modifice textura, gustul și conservarea.
Scopul lor nu este doar de a hrăni, ci și de a optimiza costul, termenul de valabilitate și atractivitatea produsului.
O parte acum masivă a dietei noastre
Cifrele spun întreaga poveste:
- În Franța, alimentele ultraprocesate reprezintă aproximativ 35% din aportul caloric zilnic.
- În Statele Unite, această proporție ajunge la 60% (Inserm, 2025).
Această creștere rapidă este una dintre principalele perturbări alimentare din ultimele decenii.
Efectele negative sunt acum documentate pe scară largă
Primul articol din seria The Lancet se bazează pe o revizuire sistematică a 104 studii longitudinale efectuate în întreaga lume. Rezultatul: 92 de studii arată o asociere între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și un risc crescut de boli cronice.
Cele mai puternice asocieri se referă la :
- obezitatea
- diabetul de tip 2
- bolile cardiovasculare
- anumite tulburări de sănătate mintală (inclusiv depresia),
- mortalitatea prematură din toate cauzele.
Meta-analizele citate arată asocieri semnificative pentru 12 indicatori de sănătate diferiți (Inserm, 2025).
De ce aceste alimente sunt o problemă
Cercetătorii au identificat mai multe mecanisme complementare:
- Consumul excesiv de energie : alimentele ultraprocesate sunt adesea concepute pentru a fi foarte gustoase, încurajând consumul excesiv de alimente.
- Dezechilibru nutrițional : prea mult zahăr adăugat, grăsimi saturate și sare și prea puține fibre și proteine de calitate.
- Expunere crescută la substanțe problematice: aditivi alimentari, contaminanți proveniți din procese industriale sau ambalaje.
- Senzori de sațietate afectați, ceea ce face mai dificilă reglarea naturală a apetitului.
Cohorta franceză NutriNet-Santé, coordonată în special de Inserm și INRAE, a jucat un rol central în identificarea acestor asocieri și continuă să exploreze factorii implicați.
O problemă de sănătate publică, nu doar una individuală
Autorii subliniază un aspect esențial: problema nu poate fi rezolvată doar prin responsabilitatea individuală.
Potrivit lui Mathilde Touvier (Inserm) și Bernard Srour (INRAE), este esențial să se facă distincția între dezbaterea științifică legitimă și încercările anumitor grupuri de interese de a minimiza sau de a discredita dovezile existente pentru a limita politicile de sănătate publică (Inserm, 2025).
Cu alte cuvinte, a mânca mai bine nu ar trebui să depindă doar de "bunăvoința" consumatorilor.
Ce soluții propun oamenii de știință?
Al doilea articol din această serie propune măsuri concrete la mai multe niveluri:
O mai bună informare a consumatorilor
Indicarea clară a caracterului ultraprocesat al produselor.
Testarea instrumentelor de etichetare care integrează noțiunea de prelucrare, cum ar fi o evoluție a Nutri-Score.
Controlul marketingului
Limitarea publicității pentru alimentele ultraprocesate, în special pentru copii.
Limitarea prezenței lor în școli, spitale și instituții publice.
Reducerea spațiului dedicat acestor produse în supermarketuri, așa cum există deja în unele țări.
Transformarea sistemului alimentar
Cercetătorii subliniază că reducerea zahărului, a sării și a grăsimilor saturate nu este suficientă dacă alimentele ultraprocesate continuă să domine. Trebuie luate măsuri privind producția, formularea și comercializarea alimentelor la sursă.
Ponderea industriei în dezbatere
Ponderea industriei în dezbatereAl treilea articol analizează strategiile industriei alimentelor ultraprocesate, un sector cu vânzări anuale de aproximativ 1,900 miliarde de dolari.
Cercetătorii descriu :
- utilizarea de ingrediente cu costuri reduse
- procese industriale optimizate,
- marketingul intensiv și direcționat,
- strategii de influențare a cercetării și a opiniei publice.
Ei fac apel la un răspuns global coordonat, capabil să reziste presiunilor economice și să readucă sănătatea în centrul sistemelor alimentare.
Există acum o multitudine de date științifice convergente
O dietă bogată în alimente ultraprocesate este asociată cu riscuri crescute pentru sănătate. Provocarea este imensă, deoarece aceste produse sunt profund integrate în stilul nostru de viață.
Dar cercetătorii ne reamintesc că există pârghii practice disponibile, cu condiția să acționăm colectiv. Reducerea expunerii la alimente ultraprocesate nu înseamnă revenirea la un regim alimentar perfect sau idealizat; înseamnă să acordăm mai mult spațiu alimentelor simple, accesibile și minim prelucrate și să creăm un mediu alimentar care să faciliteze alegerile bune, în loc să le complice.
Adèle Peyches
Comentarii