Guști aluatul pentru clătite americane înainte să le gătești? Iată riscul pe care poate nu îl știai

Un sac de făină nu seamănă cu alte alimente pe care le recunoaștem imediat ca fiind crude. Este uscată, se păstrează luni întregi în cămară și o folosim fără să ne gândim pentru pane, la copt sau pentru a îngroșa sosuri. Dar trebuie să ne amintim că majoritatea tipurilor de făină sunt alimente crude.

Cerealele cresc în aer liber și se pot contamina înainte de a ajunge la moară. Transformarea boabelor în făină, chiar dacă aceasta este albită ulterior, nu echivalează cu sterilizarea. Dacă materia primă conține bacterii patogene, precum anumite tulpini de Escherichia coli sau Salmonella, acestea pot ajunge în ambalajul pe care îl cumpărăm.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) includ în mod explicit amestecurile pentru clătite americane printre preparatele care nu trebuie consumate sau gustate crude. Nu este o precauție pur teoretică: această instituție a investigat mai multe focare de boli transmise prin alimente, asociate cu făina sau cu amestecurile nepreparate termic.

În rețeta clasică de clătite americane se folosește de obicei și ou crud. FDA avertizează că ouăle pot conține Salmonella și recomandă să fie bine gătite; dacă o rețetă urmează să fie servită crudă sau insuficient gătită, recomandă folosirea ouălor sau a produselor din ou pasteurizate.

De aici rezultă o concluzie utilă pentru rețetele vegane sau fără ou: aluatul pentru clătite americane fără ou nu este automat sigur de consumat crud dacă este făcut cu făină obișnuită, netratată termic. Se elimină o posibilă sursă de contaminare, dar riscul asociat făinii rămâne.

Când pregătim clătitele americane, ne dorim să fie rumenite la exterior și moi și pufoase în interior. Căldura are însă și un alt rol: reduce riscul microbiologic asociat făinii și ouălor. Se recomandă prepararea termică a aluatului și respectarea timpilor și temperaturilor indicate în rețetă sau de producător.

Asta nu înseamnă să dai focul mai tare ca să termini mai repede. O clătită americană groasă are nevoie de timp ca să se coacă și în interior. E bine să folosești o tigaie bine încinsă, dar nu prea tare, și să aștepți să apară bule la suprafață înainte de a întoarce clătita. Rețetele de la King Arthur Baking recomandă o abordare similară: foc mediu sau plită încinsă moderat și coacere pe ambele părți. Faptul că o clătită americană este rumenită la exterior nu înseamnă că mijlocul poate rămâne crud.

Soluția e simplă: gătește mai întâi o clătită americană mică. Aceasta îți arată mult mai bine decât o lingură de aluat crud dacă amestecul are nevoie de mai mult zahăr, dacă este prea gros sau dacă temperatura este potrivită.

În plus, mai multe rețete de referință recomandă să lași aluatul să se odihnească între cinci și cincisprezece minute înainte de a-l găti. Acest scurt repaus permite făinii să absoarbă mai bine lichidul și să se hidrateze complet, ceea ce ajută aluatul să capete o textură mai uniformă și, în unele cazuri, puțin mai groasă. De aceea, înainte de a-i ajusta consistența adăugând mai multă făină sau lichid, e bine să aștepți câteva minute și să vezi cum se schimbă.

Există un ultim detaliu ușor de uitat: când lucrezi cu făină, ou sau aluat crud, este bine să respecți cu strictețe regulile de igienă pentru a evita contaminarea încrucișată. Agenția Spaniolă pentru Siguranța Alimentară și Nutriție (AESAN) recomandă să te speli pe mâini, să cureți cu atenție ustensilele și suprafețele folosite în timpul preparării și să păstrezi alimentele crude separat de cele gata de consum.

Așadar, regula pentru următorul mic dejun este simplă: pregătește aluatul, lasă-l să se odihnească dacă rețeta o cere și gustă rezultatul după ce ai gătit prima clătită americană. Aluatul crud nu îți oferă nicio informație pe care o clătită americană proaspăt făcută să nu ți-o poată oferi mai bine, iar astfel eviți un risc mic, dar care poate fi prevenit.