Fructul cu degete sau mana lui Buddha

Incadrat in categoria citricelor, fructul cu degete a fost numit asa din cauza formei bizare. Cand fructul este crud, prelungirile numite „degete” sunt impreunate asemenea unei maini; cu cat fructul se coace mai mult, cu atat isi desparte „degetele”. Denumirea „mana lui Buddha” vine de la forma impreunata a degetelor, ca cea din timpul rugaciunii.

Acest fruct se cultiva in India in perioada noiembrie-ianuarie, iar aroma sa este foarte apropiata de cea a lamaii. La noi in tara se gaseste destul de rar, dar daca il intalniti la supermarket, nu ezitati sa-l cumparati si sa va convingeti de proprietatile lui.

Mana lui Buddha era folosit in China si Japonia pentru a parfuma incaperile si hainele, cat si in ceremoniile religioase.

Pentru ca nu are pulpa, insa coaja foarte aromata si parfumata, are numeroase utilizari in bucatarie, dar si in mentinerea aerului proaspat in incaperi. Fructul cu degete este considerat un fruct feng shui ce aduce liniste, noroc si prosperitate in locuinta.

Coaja rasa a acestui fruct se poate folosi, ca si coaja de lamaie, la prajituri si alte deserturi. Se consuma in ceaiuri, in sucuri de fructe sau smoothie-uri, pentru a da gust si savoare lichiorului, vermutului. Este folosit de asemenea in scopuri medicinale.
Coaja  se poate pune in mancaruri (drept condiment pentru peste), dar poate fi si uscata sau facuta marmelada. Pulpa fructului, deseori conservata, este constituita doar dintr-o maduva alba dulce si aromata.

Mana lui Buddha in non-medicina traditionala este prescris ca expectorant, stimulent si tonifiant al organismului.