La Wimbledon, toată lumea vorbește despre cele mai discutate căpșuni ale verii: iată de ce subiectul a devenit atât de popular

Căpșunile de la Wimbledon nu sunt o modă inventată ieri doar pentru a face senzație. Tradiția datează de la începuturile turneului, fondat în 1877, când căpșunile erau deja fructul verii englezești prin excelență. Roșii, proaspete, elegante fără a părea sofisticate: perfecte pentru un eveniment care a făcut întotdeauna din sobrietate semnul său distinctiv.

Cu timpul, însă, căpșunile cu frișcă au devenit mult mai mult decât un desert. Sunt un ritual. La fel ca gazonul tuns la perfecție, tăcerea dinaintea serviciului și spectatorii cu aerul lor sobru, chiar și atunci când în interiorul lor urlă.

Iată partea care stârnește mai multe sprâncene ridicate decât o provocare contestată.În 2026, o porție de căpșuni cu frișcă costă 2,85 lire sterline. Adică: nu este tocmai un lux inaccesibil, mai ales în cadrul unui eveniment internațional, dar nici coșul ieftin de la piața din cartier.

Prețul trebuie înțeles astfel: în 2025, căpșunile cu frișcă ajunseseră la 2,70 lire sterline, după ce ani de zile rămăseseră la 2,50. În 2026 are loc o nouă creștere de 15 penny, ajungând tocmai la 2,85 lire sterline.

Adevăratul titlu de tabloid apare însă atunci când se adaugă Pimm’s, cocktailul englezesc de vară care la Wimbledon este aproape o uniformă lichidă. În 2026, un pahar costă 13,45 lire sterline. Căpșunile plus Pimm’s ajung astfel la 16,30 lire sterline. Și aici multe ziare britanice au îndreptat reflectoarele: clasica gustare de turneu depășește un prag psihologic important și devine simbolul scumpimii evenimentelor.

Întrebarea este inevitabilă: căpșunile de la Wimbledon sunt prea scumpe? Răspunsul sincer: depinde.

Pe de o parte, 2,85 lire sterline pentru un desert servit la unul dintre cele mai faimoase evenimente sportive din lume nu pare o nebunie. Pe de altă parte, rămâne totuși o porție de căpșuni cu frișcă. Și când contextul este atât de exclusivist, chiar și cel mai mic preț devine subiect de discuție.

Ideea este că la Wimbledon nu cumperi doar fructe. Cumperi o bucățică din atmosferă: iarba, tenisul, tradiția, fotografia pe care o trimiți prietenilor și acel moment în care te simți foarte britanic, chiar dacă acasă mănânci căpșunile direct din cutie.

În fiecare an, la Wimbledon se înregistrează cifre impresionante: aproximativ 140.000 de porții de căpșuni cu frișcă pe durata turneului. Un munte roșu și cremos care demonstrează cât de mult face parte acest desert din identitatea evenimentului.

Căpșunile servite în timpul turneului provin, în mod tradițional, din Kent, de la Hugh Lowe Farms, furnizor istoric al turneului de la Wimbledon de zeci de ani. Așadar, nu vorbim despre niște căpșuni oarecare, ci despre un produs agricol care a devenit aproape parte integrantă a decorului oficial.

Este curios: într-un turneu plin de tehnologie, camere de filmat și campioni mondiali, unul dintre cele mai ușor de recunoscut elemente rămâne un desert preparat din doar două ingrediente. Căpșuni și smântână. Atât. Minimalismul englezesc, dar cu lingurița.

În 2026, căpșuna de la Wimbledon a ieșit din teren. Supermarketurile, restaurantele și localurile britanice au exploatat tema cu deserturi, cocktailuri și produse inspirate de „căpșuni și smântână”. Unele au fost primite cu entuziasm, altele cu acea ferocitate tipic englezească rezervată lucrurilor prea dulci, prea scumpe sau prea șmecherești.

Și tocmai aici povestea devine interesantă: Wimbledon a transformat o căpșună într-un fenomen cultural. Nu mai este vorba doar de ceea ce se mănâncă în timpul turneului, ci de ceea ce spune acel aliment. Tradiție? Marketing? Nostalgie? Preț umflat? Probabil un pic din toate.

În cele din urmă, căpșunile cu frișcă sunt simbolul perfect al turneului de la Wimbledon: elegante, simple, îndrăgite și ușor controversate. Unii le consideră o tradiție romantică care trebuie păstrată cu orice preț. Alții cred că sunt încă un detaliu costisitor al unui eveniment din ce în ce mai exclusivist.

Adevărul este că funcționează tocmai pentru că îi dezbină pe oameni. Sunt suficient de populare încât să placă tuturor, dar suficient de iconice încât să dea naștere la discuții. Iar în 2026, pe fondul creșterii prețurilor, Pimm’s din ce în ce mai scump și tabloidele gata să numere fiecare bănuț, căpșunile de la Wimbledon au făcut ceea ce fac marii campioni: au rămas în centrul terenului. Cu frișcă, desigur!