9 martie - Focul echinoctial de Mucenici sau Focul Sfintilor

Potrivit calendarului crestin ortodox, in ziua de 9 martie sunt omagiati “cei 40 de Sfinti Mucenici din Sevastia”. Sarbatoarea crestina a celor 40 de Sfinti, se suprapunea cu inceperea anului agricol, astfel generand o sarbatoare traditionala romaneasca, cunoscuta sub numele de Mucenici sau Macinici.

In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara (zilele babelor), lasand loc zilor calde (zilelor mosilor), si de aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece. In zonele unde inca se pastreaza traditiile copiii bat cu batele in pamant, rugandu-i: „Patruzeci de Mucenici,/ Patruzeci de Sfinti voinici,/ Dati cu botele-n pamant/ Ca sa intre frigul/ si sa iasa caldura!“.

In fiecare an, la 9 martie, se aprin­de focul echinoctial de Mucenici, numit si Focul Sfintilor. Proiectie simbolica a soarelui pe pamant, focul arde anotimpul cel vechi si im­ba­tra­nit, pentru a-l face sa renasca pe cel nou, aducator de vigoare si viata. Pe 9 martie, la sate, exista inca obiceiul de a se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu carbuni adusi din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara.

In ziua mucenicilor, in credința populara, se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac in cinstea Sfintilor, 40 de colaci numiti sfinti, mucenici sau bradosi. Mucenici sunt spiritele acestor stramosi mitici, carora femeile le pre­ga­tesc si le aduc ofranda preparate rituale ce urmeaza a fi consumate in con­text ceremonial sau impartite de pomana la biserica. Poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, bran­dusei, bradosi, sfinti si sfintisori, si au forma de opt, de albina, de po­rum­bel sau chiar de om, ecou prin vea­curi al sacrificiilor rituale umane, atestate in ceremoniile Anului Nou, celebrat in vechime la echinoctiul de primavara.

In Moldova acestia au forma cifrei 8 si sunt copti din aluat de cozonac, apoi sunt unsi cu miere si nuca. In Dobrogea mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca. In Muntenia pe langa mucenici, se face o Uitata, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii il joaca in jurul focului si care este dedicat celor morti, care pe timpul anului au fost uitati.

Cele 40 sau 44 de pahare de vin baute in ziua de 9 martie constituie un stravechi ritual, avand la baza credinta ca vinul ingurgitat se transforma in sange, dand putere barbatilor pentru intregul an.

Unele dintre superstitiile de Mucenici:

  • Daca ploua de Mucenici va ploua si in ziua de Paste;
  • Vremea din ziua de Mucenici se va repeta timp de 40 de zile consecutive;
  • Cei ce dau de pomana mucenici in ziua de 9 martie vor fi feriti de boli si suparari si vor avea o soarta prielnica tot anul;
  • Inteparea painii de casa de 40 de ori pentru sanatatea tuturor membrilor familiei;
  • Plantele sadite de femei in gradina inainte de rasaritul soarelui vor rodi de 40 de ori mai mult decat de obicei.