Cuşcuşul si beneficiile luiO emblema a bucatariilor Orientului Mijlociu si Bazinului Mediteranean, cuscusul este un tip de paste minuscule, realizate din faina de grau durum, fiert la aburi si apoi uscat.

Istoricii au pareri diferite cu privire la originea cuscusului. Se crede ca acest tip de pasta este originar din Trapani, un orasel de pe coasta de vest a Siciliei. Pe de alta parte unii sustin ca ar fi provenit din China, in timp ce altii sunt de parere ca originea sa este in Africa de Est. Cu toate acestea, dovada cea mai plauzibila indica o origine nord-africana. Arheologii au gasit o istensila de bucatarie necesara pregatirii acestui fel de mancare, datand din secolul al 9-lea.

Datorita gustului subtil si pentru ca granulele absorb cu usurinta alte arome si ingrediente, constituie baza pentru o serie de preparate culinare din lumea intreaga. Astazi, cuscusul se gaseste in multe bucatarii, inclusiv o mare parte din Orientul Mijlociu si diverse bucatarii mediteraneene, precum si in Statele Unite si tarile vest-europene, cum ar fi Franta si Marea Britanie.
In mod traditional, in tarile din Africa de Nord, cuscusul este servit alaturi de miel, pui si naut, in combinatie cu diverse condimente (in special chimen). In Maroc, cuscusul nu se serveste niciodata ca si garnitura, asa cum se face in Occident, in schimb, el este insotit de carne si de o ciorba facuta din legume, pui si stafide sau chiar de peste facut in sos de rosii. Se mananca intotdeauna la sfarsitul unei mese festive, astfel incat gazda sa se asigure ca nici un oaspete nu pleaca flamand de la masa.

Exista trei tipuri de cuscus: marocan, israelian si libanez. Cuscusul marocan are granulele cele mai mici si se gateste cel mai rapid. Este si cel mai folosit tip de cuscus, disponibil in majoritatea magazinelor. Cuscusul israelian are granulele de marimea unui bob de piper si se gateste mai greu. Cuscusul libanez este de dimensiuni si mai mari si se gateste foarte lent, fiind asemanator cu orezul.

Nu numai ca este incredibil de usor de pregatit, dar are si un profil nutritional bogat, fiind o alternativa sanatoasa la paste. Cuscusul are doua ori mai mult riboflavina, vitamina B6 si acid folic si de patru ori mai mult tiamina si acid pantotenic. Este, de asemenea, o sursa buna de proteine, fibre si vitamine B. Boabele de cuscus au un continut scazut de grasimi saturate, colesterol si sodiu. O portie de 100 g de cuscus are doar 150 kcal.

Cuscusul fi consumat alaturi de fructe uscate si nuci, sau ca garnitura pentru preparatele din legume si carne. Gatite, granulele de cuscus au o textura usoara si pufoasa.

Prepararea cuscuslui este simpla! Se fierbe cate o cana de apa pentru fiecare cana de cuscus (proportia de 1:1). Cand apa a inceput sa fiarba se adauga un strop de ulei si un praf de sare. Dupa ce s-a fiert, se adauga peste cuscus, si se acopera cu un capac, timp de 5 minute. Dupa cele 5 minute, cuscusul absoarbe tot lichidul si poate fi amestecat usor cu o furculita.

In bucataria europeana, cuscusul se potriveste de minune tocanei de legume, ca si garnitura pentru friptura sau adaugat in salate. Acesta va oferi un gust placut mancarurilor, dar in primul rand un plus de sanatate.
De asemenea, puteti transforma preparatul intr-un un desert exotic, adaugand granulelor de cuscus niste alune, scortisoara si zahar, servindu-l cu lapte.