Se termină matcha? Japonia se confruntă cu o penurie fără precedent

Nu este doar o pudră verde care arată bine pe Instagram. Matcha - ceaiul măcinat care stârnește suspinele gurmanzilor, influencerilor și cafenelelor din întreaga lume - ar putea trăi ultimele sale zile de aur. Japonia, principalul producător mondial, a lansat un avertisment care nu a întârziat să treacă granițele: dacă vom continua așa, va exista mai multă cerere de matcha decât pulbere verde de măcinat.

Dar cum am ajuns aici? Pentru a înțelege, trebuie să privim dincolo de ceașca perfectă de latte, de bolul minimalist din ceramică și de peria din bambus al cărei nume nu mi-l amintesc.

Timp de secole, matcha a fost folosit în Japonia în scopuri ceremoniale: un ceai exclusivist, rezervat pentru momente foarte specifice. Astăzi, se regăsește în smoothie-uri, biscuiți, măști de față, cocktail-uri și chiar paste proaspete. Ceea ce a fost cândva un ritual cu secole de istorie este acum o tendință globală. Și da, este parțial vina (sau meritul) TikTok, Instagram și Pinterest, care au ridicat-o la statutul de superaliment miraculos. Puține ingrediente au jucat atât de bine cartea esteticii.

Conform cifrelor furnizate de Ministerul Agriculturii din Japonia și raportate de ziarul francez Le parisien, cererea de matcha s-a triplat în doar un deceniu, de la 1 430 de tone în 2012 la peste 4 100 de tone până în 2023. Jumătate din producție este deja exportată. Și ceea ce părea o modă a devenit un obicei la fel de răspândit ca și cafeaua.

Aici începe problema. Matcha nu se produce rapid. Tufele de ceai (camellia sinensis) au nevoie de până la cinci ani pentru a se maturiza înainte de a putea recolta prima frunză de matcha. Apoi, există procesul artizanal: tencha (frunza de bază) trebuie să fie uscată cu grijă și măcinată în mori de piatră care durează o oră pentru a produce doar 40 de grame de pulbere.

Și asta ca să nu mai vorbim de drama tăcută a agriculturii japoneze: există din ce în ce mai puțină forță de muncă pentru culesul ceaiului. În 2000, în Japonia existau peste 53 000 de cultivatori de ceai. În 2020, vor mai rămâne puțin peste 12.000. Generația următoare nu vine, iar tinerii nu sunt dispuși să își petreacă viața printre terase.

Rezultatul? Marile case japoneze, precum Marukyu Koyamaen sau Ippodo Tea, au început să limiteze achizițiile per client, lucru nemaiauzit până acum. Cafenelele din Statele Unite și Europa vorbesc deja despre întârzieri în comenzi sau schimbări ale furnizorilor. Iar pe platforme precum Amazon, prețurile pentru matcha premium au crescut cu mai mult de 30 % până în acest an.

Exagerare? Nu atât de mult. Următoarea recoltă, care va avea loc în iunie, ar putea reduce temporar presiunea. Dar experții avertizează: dacă tendința continuă, penuria va afecta și a doua și a treia recoltă de matcha, cea mai frecvent utilizată în cofetărie sau în băuturile mai comerciale.

Ceea ce se întâmplă cu matcha este un exemplu de manual al modului în care o tradiție milenară poate deveni victima propriului succes. În timp ce tutorialele despre matcha latte se înmulțesc pe internet, Japonia ia în considerare măsuri: îmbunătățirea mecanizării, recuperarea terenurilor neutilizate, investiții în campanii pentru atragerea de noi fermieri. Dar toate acestea necesită timp. Iar matcha, după cum știm, nu se grăbește.

Nu pe termen scurt. Pe termen mediu, poate. Ceea ce este clar este că zilele matcha ieftine și abundente ar putea fi numărate. Și dacă sunteți unul dintre cei care nu pot trăi fără latte-ul spumos de la ora 9, poate că este timpul să vă gândiți la alternative... sau să învățați să apreciați fiecare înghițitură așa cum se făcea în Kyoto acum 500 de ani: cu ceremonie, cu respect și cu conștiința deplină că lucrurile bune au un sfârșit.