Se termină matcha? Japonia se confruntă cu o penurie fără precedent

marți 13 mai 2025 10:06 - Patricia González
Se termină matcha? Japonia se confruntă cu o penurie fără precedent

Nu este doar un ceai sau o modă trecătoare. În ultimii ani, matcha a cucerit cafenelele din jumătate din Spania, a umplut rafturile magazinelor naturiste și ale supermarketurilor și a devenit vedeta incontestabilă a mii de reel-uri, fotografii de pe Pinterest și videoclipuri ale influencerilor. Culoarea sa intensă, presupusele sale proprietăți antioxidante și aerul său exotic i-au determinat pe mulți să o adopte ca alternativă sănătoasă (și foarte cool) la cafea.

În orașe precum Madrid, Barcelona sau Valencia, localurile specializate în această băutură verde au înflorit ca ramurile de cireș primăvara. Și, deși pentru unii este încă un capriciu hipsteresc, adevărul este că matcha s-a impus puternic în rutina zilnică a celor care caută ceva mai mult decât cofeină.

Dar nu totul înseamnă spumă perfectă și boluri de ceramică: Japonia, principalul producător mondial, a emis o alertă. Și da, se apropie o penurie.


Mult mai mult decât un simplu ceai

Nu este doar o pudră verde care arată bine pe Instagram. Matcha — acel ceai măcinat care îi încântă pe gurmanzi, influenceri și cafenele din întreaga lume — ar putea fi pe cale să-și încheie perioada de glorie. Japonia, principalul producător mondial, a lansat o alertă care nu a întârziat să treacă granițele: dacă vom continua așa, cererea de matcha va depăși cantitatea de pudră verde care poate fi măcinată.

Dar cum am ajuns aici? Pentru a înțelege, trebuie să privim dincolo de ceașca perfectă de latte, de bolul minimalist din ceramică și de acel tel din bambus al cărui nume nu mi-l pot aminti.

Creșterea de neoprit a pudrei verzi

Timp de secole, matcha a fost folosit în Japonia în scopuri ceremoniale: un ceai exclusivist, rezervat unor momente foarte specifice. Astăzi, se regăsește în smoothie-uri, biscuiți, măști de față, cocktailuri și chiar paste proaspete. Ceea ce a fost cândva un ritual cu secole de istorie este acum o tendință globală. Și da, o parte din vină (sau merit) le revine platformelor TikTok, Instagram și Pinterest, care au ridicat matcha la rangul de superaliment miraculos. Puține ingrediente au știut să-și valorifice atât de bine latura estetică.

Potrivit cifrelor Ministerului Agriculturii din Japonia, citate de ziarul francez Le Parisien, cererea de matcha s-a triplat în doar un deceniu, crescând de la 1.430 de tone în 2012 la peste 4.100 în 2023. Jumătate din producție este deja exportată. Iar ceea ce părea o modă a devenit un obicei de consum la fel de cotidian ca și cafeaua.

Matcha nu cunoaște graba

Aici începe problema. Matcha nu se produce rapid. Tufele de ceai (Camellia sinensis) au nevoie de până la cinci ani pentru a se maturiza înainte ca prima frunză potrivită pentru matcha să poată fi recoltată. Apoi urmează procesul artizanal: tencha (frunza de bază) trebuie uscată cu grijă și măcinată în mori de piatră, care au nevoie de o oră pentru a produce doar 40 de grame de pudră.

Și asta fără să mai punem la socoteală drama tăcută a agriculturii japoneze: există din ce în ce mai puțini lucrători care să culeagă ceaiul. În 2000, în Japonia existau peste 53.000 de cultivatori de ceai. În 2020, mai rămăseseră puțin peste 12.000. Generația următoare nu se arată, iar tinerii nu sunt dispuși să-și petreacă viața printre rândurile de ceai.

Limite de cumpărare, prețuri în creștere

Rezultatul? Mari case japoneze precum Marukyu Koyamaen sau Ippodo Tea au început să limiteze cumpărăturile fiecărui client, o măsură fără precedent până acum. Cafenelele din Statele Unite și Europa vorbesc deja despre întârzieri ale comenzilor sau schimbări de furnizori. Iar pe platforme precum Amazon, prețurile sortimentelor premium de matcha au crescut cu peste 30 % de la începutul anului.

Exagerare? Nu chiar. Următoarea recoltă, prevăzută pentru iunie, ar putea diminua temporar presiunea. Dar experții avertizează: dacă tendința continuă, penuria va afecta și matcha din a doua și a treia recoltă, cel mai des folosită în cofetărie sau în băuturile mai comerciale.

Ce urmează? Dilema succesului

Ceea ce se întâmplă cu matcha este un exemplu de manual al modului în care o tradiție milenară poate deveni victima propriului succes. În timp ce tutorialele despre matcha latte se înmulțesc pe internet, Japonia ia în considerare măsuri: îmbunătățirea mecanizării, recuperarea terenurilor neutilizate, investiții în campanii pentru atragerea de noi fermieri. Dar toate acestea necesită timp. Iar matcha, după cum știm, nu se grăbește.

Vom rămâne fără matcha?

Nu pe termen scurt. Pe termen mediu, poate. Ceea ce este clar este că zilele matcha ieftine și abundente ar putea fi numărate. Și dacă sunteți unul dintre cei care nu pot trăi fără latte-ul spumos de la ora 9, poate că este timpul să vă gândiți la alternative... sau să învățați să apreciați fiecare înghițitură așa cum se făcea în Kyoto acum 500 de ani: cu ceremonie, cu respect și cu conștiința deplină că lucrurile bune au un sfârșit.

Ați putea fi interesat și de:


Surse de informare

Le Figaro – Criza ceaiului matcha.

Marukyu Koyamaen – Notificare privind restricțiile de cumpărare.

The Guardian – „Cererea de matcha, în creștere vertiginoasă, stârnește temeri privind o penurie în Japonia.”

Le Parisien – Japonia, lider în producția de ceai matcha.

Patricia GonzálezPatricia González
asionată de bucătărie și de mâncarea bună, viața mea se mișcă între cuvinte alese cu grijă și linguri de lemn. Responsabilă, dar distrată. Sunt jurnalistă și redactoare cu mulți ani de experiență și mi-am găsit colțul ideal în Franța, unde lucrez ca redactoare pentru Petitchef. Îmi place bœuf bourguignon, dar îmi este dor de salmorejo-ul mamei mele. Aici combin dragostea mea pentru scris și pentru gusturile suculente pentru a împărtăși rețete și povești despre bucătărie care sper să te inspire. Tortilla, îmi place cu ceapă și puțin făcută :)

Comentarii

Notează articolul:
4/5, 4 voturi