Suplimente alimentare pe rețelele sociale: aproape una din trei reclame are probleme. Iată ce trebuie să verifici înainte să ai încredere în ele

Proiectul general IAP-ALMED a monitorizat peste 400 de influenceri din domeniile frumuseții și suplimentelor alimentare, pe Instagram, TikTok și YouTube, în două perioade distincte: martie-aprilie și iunie-iulie 2025. În total, au fost analizate aproximativ 220.000 de postări, dintre care peste 13.000 cu caracter publicitar.

Analiza dedicată suplimentelor alimentare este mai restrânsă: vizează 110 creatori și pornește de la 49.368 de postări. Prin intermediul cuvintelor-cheie și al hashtagurilor, cercetătorii au selectat 14.980 de conținuturi; au exclus apoi 11.684 dintre acestea deoarece nu erau relevante și 1.408 deoarece erau organice, adică fără caracter comercial. Subansamblul final declarat este, așadar, de 1.888 de conținuturi publicitare despre suplimente alimentare.

Fiecare conținut a fost încadrat într-una dintre cele trei categorii prevăzute în raport:

• Compliant: publicitate conformă, cu caracterul comercial ușor de recunoscut și cu o comunicare în acord cu regulile.
• Questionable: conținut îndoielnic sau parțial conform, de exemplu, deoarece mențiunea publicitară este neclară sau afirmația privind sănătatea necesită o verificare atentă.
• Violation: conținut clasificat de analiză ca fiind în mod clar neconform.

Categoria „Violation” indică o încălcare a Codului de Autodisciplină constatată de cercetători, nu neapărat o reclamă deja sancționată de Autoritatea pentru Concurență și Piață sau de o altă autoritate.

Această distincție este fundamentală. A pune în aceeași categorie conținuturile „Questionable” și cele „Violation” ar face titlul mai alarmant, dar informația mai puțin corectă.

Documentul indică 63% conținuturi conforme, 16% conținuturi „Questionable” și 21% „Violation”. În grafic apar și valorile absolute: 1.019 conținuturi conforme, 250 îndoielnice și 333 clasificate drept încălcări.

Există însă o precizare metodologică ce nu trebuie omisă: aceste trei cifre însumează 1.602, nu 1.888, iar textul raportului nu clarifică diferența. Formula „aproape una din trei reclame prezintă probleme” rezultă din raportul dintre cele 583 de conținuturi problematice prezentate în grafic — 333 de încălcări plus 250 de cazuri îndoielnice — și cele 1.888 de conținuturi publicitare declarate ca fiind examinate: aproximativ 31%.

Mesajul corect este, așadar, următorul: aproape un conținut publicitar din trei se încadrează în zona problemelor, dar doar o parte a fost clasificată drept încălcare clară. Cele 250 de conținuturi „Questionable” nu sunt încălcări constatate definitiv: ele necesită analize suplimentare privind transparența sau temeinicia promisiunilor.

Un conținut promoțional trebuie să fie recunoscut imediat, nu abia după ce deschizi descrierea sau examinezi videoclipul cu lupa.

Regulamentul Digital Chart IAP prevede mențiuni precum „publicitate”, „advertising”, „sponsorizat de” sau „adv”, asociate cu numele mărcii. În postări, mențiunea trebuie să apară ca primă informație sau printre primele trei hashtaguri. În videoclipuri, trebuie să fie prezentă în descriere și suprapusă peste imagini în scenele inițiale. În Stories, trebuie să fie bine vizibilă în fiecare conținut promoțional.

În raport, dintre conținuturile clasificate drept „Violation”, 60% prezintă în principal o problemă de transparență publicitară. Alte 18% se referă la afirmații privind sănătatea inacceptabile sau neverificabile, în timp ce 22% combină ambele probleme.

Trebuie să ne alarmăm atunci când un supliment alimentar este prezentat ca o soluție miraculoasă universală: „rezolvă”, „vindecă”, „previne”, „arde grăsimile” sau produce rezultate sigure și extrem de rapide.

Suplimentele alimentare sunt produse destinate să completeze dieta, nu medicamente, și nu pot pretinde că au proprietăți terapeutice sau capacitatea de a preveni și vindeca boli.

Printre conținuturile neconforme analizate, categoriile cele mai frecvente sunt vitaminele și mineralele, produsele pentru somn și stres, precum și produsele pentru arderea grăsimilor sau slăbire. Acestea sunt domenii delicate, deoarece granița dintre o comunicare permisă privind sănătatea și o promisiune terapeutică necorespunzătoare poate deveni foarte subțire.

Înainte să te lași cucerit de zâmbetul creatorului și de sloganul „doar astăzi”, merită să faci cinci verificări simple:

• caută o mențiune publicitară evidentă și vizibilă imediat;
• distinge între o experiență personală și o dovadă științifică;
• fii sceptic față de rezultatele garantate, termenele miraculoase și limbajul terapeutic;
• citește eticheta, dozele, avertismentele și datele de identificare ale companiei;
• cere sfatul unui medic sau farmacist dacă urmezi tratamente, ai afecțiuni, ești însărcinată sau folosești produsul pe termen lung.

Nici prezența unui produs în Registrul național al suplimentelor alimentare nu echivalează cu o aprobare explicită a eficacității sau conformității sale: Ministerul Sănătății precizează că înscrierea se face în urma notificării depuse sub responsabilitatea operatorului.

Nu se poate răspunde cu „da” sau „nu” doar uitându-te la postare. Conformitatea publicitară și siguranța produsului sunt două aspecte distincte: un conținut poate fi etichetat corect drept reclamă, dar poate conține afirmații care trebuie verificate; dimpotrivă, o reclamă lipsită de transparență nu demonstrează, prin ea însăși, că suplimentul alimentar este periculos.

Adevărata lecție a raportului este foarte concretă: nu este nevoie să demonizăm influencerii și suplimentele alimentare, ci să învățăm să recunoaștem când ni se vinde ceva și cu ce promisiuni. Publicitatea conformă există și este majoritară. Tocmai de aceea, a cere transparență nu înseamnă a fi prea pretențios: este cea mai simplă modalitate de a alege cu capul, înainte chiar de a folosi codul de reducere.