Suplimente alimentare pe rețelele sociale: aproape una din trei reclame prezintă probleme. Iată ce trebuie să verificați înainte de a avea încredere în ele

Proiectul general IAP-ALMED a monitorizat peste 400 de influenceri din sectoarele frumuseții și suplimentelor alimentare, pe Instagram, TikTok și YouTube, în două perioade distincte: martie-aprilie și iunie-iulie 2025. În total, au fost analizate aproximativ 220.000 de postări, dintre care peste 13.000 cu caracter publicitar.

Analiza dedicată suplimentelor alimentare este mai restrânsă: vizează 110 de creatori și pornește de la 49.368 de postări. Prin intermediul cuvintelor-cheie și al hashtag-urilor, cercetătorii au selectat 14.980 de conținuturi; au exclus apoi 11.684 dintre acestea deoarece erau irelevante și 1.408 deoarece erau organice, adică fără caracter comercial. Subansamblul final declarat este, așadar, de 1.888 de conținuturi publicitare privind suplimentele alimentare.

Fiecare conținut a fost încadrat într-una dintre cele trei categorii prevăzute în raport:

• Conform: publicitate conformă, cu caracter comercial recognoscibil și comunicare în conformitate cu regulile.
• Îndoielnic: conținut îndoielnic sau parțial conform, de exemplu deoarece indicația publicitară este neclară sau afirmația privind sănătatea necesită o verificare amănunțită.
• Violation: conținut clasificat de analiză ca fiind în mod clar neconform.

Categoria „Violation” indică o încălcare constatată de cercetători în raport cu Codul de Autodisciplină, nu neapărat o reclamă deja sancționată de Autoritatea Antitrust sau de o altă autoritate.

Această distincție este fundamentală. A pune în aceeași categorie conținuturile „Questionable” și cele „Violation” ar face titlul mai alarmant, dar informația mai puțin corectă.

Documentul indică 63% conținut conform, 16% conținut „discutabil” și 21% „încălcări”. În grafic apar și valorile absolute: 1.019 conforme, 250 discutabile și 333 clasificate ca încălcări.

Există însă o precizare metodologică care nu trebuie omisă: aceste trei cifre însumează 1.602, nu 1.888, iar textul raportului nu clarifică diferența. Formula „aproape una din trei reclame prezintă probleme” rezultă din raportul dintre cele 583 de conținuturi problematice prezentate în grafic — 333 de încălcări plus 250 de cazuri îndoielnice — și cele 1.888 de conținuturi publicitare declarate ca fiind examinate: aproximativ 31%.

Mesajul corect este, așadar, următorul: aproape un conținut publicitar din trei se încadrează în zona critică, dar doar o parte a fost clasificată ca încălcare clară. Cele 250 de conținuturi „discutabile” nu sunt încălcări constatate definitiv: ele necesită analize aprofundate privind transparența sau fundamentarea promisiunilor.

Un conținut promoțional trebuie să fie recunoscut imediat, nu abia după ce se deschide descrierea sau se examinează videoclipul cu lupa.

Regulamentul Digital Chart IAP prevede mențiuni precum „publicitate”, „advertising”, „sponsorizat de” sau „adv” asociate cu numele mărcii. În postări, mențiunea trebuie să apară ca primă informație sau printre primele trei hashtag-uri. În videoclipuri, aceasta trebuie să fie prezentă în descriere și sub formă de suprapunere în scenele inițiale. În Stories, aceasta trebuie să fie bine vizibilă în fiecare conținut promoțional.

În raport, dintre conținuturile clasificate ca „Violation”, 60% prezintă în principal o problemă de transparență publicitară. Un alt 18% se referă la afirmații privind sănătatea inacceptabile sau neverificabile, în timp ce 22% combină ambele probleme.

Trebuie să ne alarmăm atunci când un supliment alimentar este prezentat ca o soluție miraculoasă universală: „rezolvă”, „vindecă”, „previne”, „arde grăsimile” sau produce rezultate sigure și extrem de rapide.

Suplimentele alimentare sunt produse destinate să completeze dieta, nu medicamente, și nu pot pretinde că au proprietăți terapeutice sau capacitatea de a preveni și vindeca boli.

Printre conținuturile neconforme analizate, categoriile cele mai frecvente sunt vitaminele și mineralele, produsele pentru somn și stres, precum și produsele pentru arderea grăsimilor sau slăbire. Acestea sunt domenii delicate, deoarece granița dintre o comunicare permisă privind sănătatea și o promisiune terapeutică necorespunzătoare poate deveni foarte subțire.

Înainte de a te lăsa cucerit de zâmbetul creatorului și de sloganul „doar astăzi”, este bine să verifici cinci lucruri simple:

• să căutați o mențiune publicitară evidentă și imediată;
• să faci distincția între o experiență personală și o dovadă științifică;
• să fii sceptic față de rezultatele garantate, termenele miraculoase și limbajul terapeutic;
• citiți eticheta, dozele, avertismentele și datele de identificare ale companiei;
• solicitați sfatul unui medic sau farmacist în cazul unor tratamente, afecțiuni, sarcină sau utilizare prelungită.

Nici prezența unui produs în Registrul național al suplimentelor alimentare nu echivalează cu o aprobare explicită a eficacității sau conformității sale: Ministerul Sănătății precizează că înscrierea rezultă din notificarea efectuată sub responsabilitatea operatorului.

Nu se poate răspunde cu „da” sau cu „nu” doar uitându-se la postare. Conformitatea publicitară și siguranța produsului sunt două aspecte distincte: un conținut poate fi declarat corect ca reclamă, dar poate conține afirmații care trebuie verificate; dimpotrivă, o reclamă puțin transparentă nu demonstrează în sine că suplimentul alimentar este periculos.

Adevărata lecție a raportului este foarte concretă: nu este nevoie să demonizăm influențatorii și suplimentele alimentare, ci să învățăm să recunoaștem când ni se vinde ceva și cu ce promisiuni. Publicitatea conformă există și reprezintă majoritatea. Tocmai de aceea, a pretinde transparență nu înseamnă a fi prea exigent: este cea mai simplă modalitate de a alege cu mintea, înainte chiar de a te baza pe codul de reducere.