Petitchef

,,MOSII DE IARNA,, SAU,, SAMBATA MORTILOR,,





SI A FOST SAMBATA MORTILOR...
(cum m-am pregatit de Mosi)
Ziua dinaintea l?satului secului de carne pentru Postul Pa?telui este ziua în care se face pomenirea mor?ilor, zi care se nume?te ?i Mo?ii de iarn?. În aceast? zi se face Sfânta Liturghie la Biseric? urmat? apoi de slujba parastasului pentru cei adormi?i.
Atât la ?ar? cât ?i la ora?, gospodinele (în general femeile, dar asta nu înseamn? c? b?rba?ii nu pot face asta) preg?tesc coliv?, colaci ?i bucate ?i merg la Biseric? pentru a fi sfin?ite ?i apoi date de poman? de sufletul celor adormi?i. 





Istoric
Coliva a fost introdus? în practica Bisericii dup? minuneasfântului Teodor Tiron, s?vâr?it? la50 de ani dup? moartea sfântului[1], în vremea împ?ratului Iulian Apostatul (361-363), care dorinds?-i batjocoreasc? pe cre?tini, a dat ordin guvernatorului ora?ului Constantinopol s? stropeasc? toateproviziile din pie?ele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în primas?pt?mân? a Postului Mare. Sf. Teodor,ap?rându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-aporuncit acestuia s?-i anun?e pe cre?tini s? nu cumpere nimeni nimic din pia??,ci mai degrab? s? m?nânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult dup? aceasta,s?rb?toarea a Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmb?t? a Postului Mare a fostrânduit? în calendar, pe vremea Patriarhul Nectarie alConstantinopolului (381-397).
La început deci coliva a servit ca hran?, iar mai apoi lapomenirea mor?ilor, dup? modele ?i tradi?ii care existau deja în lumea p?gân?a timpului.
Semnifica?ie
Coliva, f?cut? din grâu fiert, îndulcit? cu miere sau cu zah?r,închipuie însu?i trupul mortului, deoarece hrana principal? a trupului omenesceste grâul (din care se face pâinea).
Ea este totodat? o expresie material? a credin?ei noastre înnemurire ?i înviere, fiind f?cut? din boabe de grâu, pe care Domnul însu?i le-aînf??i?at ca simboluri ale învieriitrupurilor: dup? cum bobul de grâu, ca s? încol?easc? ?i s? aduc? road?,trebuie s? fie îngropat mai întâi în p?mânt ?i s? putrezeasc?, tot asa ?itrupul omenesc mai întâi se îngroap? ?i putreze?te, pentru ca s? învieze apoiîntru nestric?ciune (vezi Ioan 12, 24 ?i I Corinteni 15, 36).
Dulciurile ?i ingredientele care intr? în compozi?ia coliveireprezint? virtu?ile sfin?ilor sau ale r?posa?ilor pomeni?i ori dulcea?a vie?iicelei ve?nice pe care n?d?jduim c? a dobândit-o mortul. [2].
Leg?narea colivei cu mâinile este, pe de-o parte, expresialeg?turii suflete?ti vii ?i reale cu cei adormi?i, iar pe de alt? parte, înc?un semn al învierii, asem?n?tor celui din Sfânta Liturghie când preo?ii leag?n? sfântul aer deasupraDarurilor la citirea Crezului pân? la momentul când se ziccuvintele "?i a înviat a treia zi, dup? Scripturi", închipuindcutremurul care a avut loc cu ocazia mor?ii ?i învierii lui Iisus Hristos(Matei 27, 51).

 RETETA:
1 kg arpacas
3 l apa
500 g zahar
250 g miez de nuca
150 g stafide albe
2 fiole esenta de rom
coaja rasa de la 1 lamaie
2 plicuri zahar vanilinat
1 lingurita sare

PENTRU DECOR
100 g nuca de cocos
bomboane de ciocolata (eu am folosit decorul cu trandafiri)
1 lingura de cacao

Alegi graul de impuritati si il spelibine, in 9 ape.
Intr-un vas de 5 litri, cu peretiigrosi, pui la fiert arpacasul, la foc mic, impreuna cu apa si sarea.
Nu pui vasul direct pe flacara, ci pe o tabla groasa, asezata peochiul aragazului.
Amesteci din cand in cand, cu olingura de lemn.
Daca apa scade, iar bobul nu s-a fiert, mai torni putina apa calda.
Cand bobul s-a inmuiat, adaugi zaharul si continui fierberea,amestecand cu o lingura de lemn.
lei vasul de pe foc si il acoperi cufolie alimentara, pentru ca graul sa nu prinda pojghita.
Dupa ce compozitia s-a racit complet,incorporezi nucile zdrobite, stafidele si aromele.
Asezi coliva pe doua platouri si oacoperi cu nuca de cocos, pe care o netezesti cu ajutorul unui cutit sau cu o coalade hartie, presand usor.
Decorezi coliva cu bomboane  presari cacao pe un tipar pentru cruce.

      Pastrezi platourile larece pana in ziua slujbei, cand o vei duce la sfintit.



PRESCURILE SI COLACUL


Au fost facute la comanda la o patiserie din oras doar pentru ca mi-a placutextrem de mult modul de decorare  si timpul nu imi permitea saexperimentez acest model acasa.Dar voi incerca cand timpul imi va permite.



STIE CAREVA CUM SE FACE ASA CEVA ?HELP !!?







 AICI AM POSTAT CATEVA PACHETE CARE DE ASEMENI AU FOST DATE DE POMANA.



Pe vremuri, la ?ar? se d?deau str?chini frumoase de lut, acoperite de prosoape?esute în cas? de mâna gospodinei, dar acum eu voi folosi ni?te ?ervete depânz? cump?rate, m?car de dragul tradi?iei. Toate tradi?iile române?ti au ?ip?r?i frumoase, artistice, care denot? spiritul gospod?resc dar ?i iubirea defrumos a românilor.



 CONTINUT:Pilaf,snitelde pui,diferite sortimente de mezel,cascaval,masline,rulada de pui si rulada debranza,ou umplut,rosi, castraveti,paine,cozonac si prajituri.



 In asteptarea inceperii slujbei de pomenire

Dac? ave?i na?i ?i fini, nu uita?i s? merge?i ?i la ei cu poman?, apoi lap?rin?i, fra?i, surori ?i alte rude, ?i chiar vecini ?i prieteni dac? sunt deaceea?i religie ?i în?eleg gestul. Când da?i pomana, spune-?i ?de sufletul luicutare!? ?i ei vor spune ?bodaproste, s? fie primit!? Cuvântul bodaprosteprovine din limba bulgar? ?i înseamn? ?Dumnezeu s? îi ierte (pe mor?ii t?i)? Nuda?i castroane cu mâncare f?r? linguri sau furculi?e, c?ci se spune c? mor?iinu vor avea cu ce mânca bucatele. Toate alimentele oferite de poman? se spune c? se daude fapt celor adormi?i, de aceea se d? de poman? de obicei ceea ce le pl?cea s?m?nânce.
In speranta  c? nu v-am întristat cu aceast? postare as mai putea spune ca Mo?ii de iarn? nu sunt ozi în care s? ne plângem mor?ii, ci o zi în care îi pomenim ?i le ar?t?m c? nui-am uitat

Si daca printre voi mai sunt si sceptici si veti spune ca,,mortul nu mananca,,  voi post o ,,pilda,, care pe mine m-a impresionat profund.
Pomenireamor?ilor o f?ceau cre?tinii demult, la Liturghia SfântuluiIacov: întâia Liturghie care se întocmise înc? din vremea celui dintâi episcopal Ierusalimului. În timpul ei se rânduise slujb? special? pentru mor?i. Darmai târziu, rânduindu-se alte slujbe pentru mor?i, s-a v?zut cât de mare folosaduc cele 40 de panahizi (parastase) pentru r?posa?i. S-au descoperit multetaine. Acum s? v? mai spun o istorioar? despre puterea celor 40 de panahizi.

Pe timpul împ?ratului Nichifor Focas, pe la anul963, când s-a f?cut Marea Lavr? a Sfântului Anastasie în Muntele Athos, acestîmp?rat cre?tin a avut r?zboi cu per?ii. Totdeauna imperiul Bizantin cu per?iiau avut r?zboi, pentru c? sunt în grani??.

?i a fost mare lupt?. Dou? împ?r??ii puternice. ?iatunci per?ii, de?i nu i-au biruit pe greci, au luat mul?ime de prizonieri ?iau f?cut cele mai grele munci cu ei. Ca s?-i piard?, i-au pus s? fac? un tunel.Pe atunci nu erau trenuri, dar în tuneluri f?ceau depozite. Au pus s? sapeîntr-un munte s? fac? tunel, ca s? ?in? ei acolo multe. La tunel au pus maimul?i prizonieri, c? dac? va c?dea tunelul peste ei, acolo s? le fie mormântul.C? atunci nu era me?te?ug s? lege bine tunelul, a?a cum se leag? acum.

Bie?ii greci credincio?i lucrau s?racii, c? aveausantinele lâng? dân?ii. Si când au ajuns la o distan?? oarecare sub tunel,lucrând, într-o bun? zi, vrrrum! A c?zut tunelul peste ei. Au murit to?i. Darprin iconomia lui Dumnezeu, tocmai în fundul tunelului, dou? pietre mari auc?zut vârf la vârf ?i dedesubt a r?mas un loc liber. ?i acolo în coliba aceeaputeau s? tr?iasc? mai mul?i, c? era larg, dar numai un om a r?mas. El când a v?zut c?pietrele se reazem?, a intrat dedesubt ?i nu l-a omorât. Dar ce folos? A r?masîn întuneric bezn?, c? era în pântecele muntelui, întuneric ?i rece. ?i se gândea el: ?Au s? ne mai scoat? penoi p?gânii ??tia?? C? dac? ar fi fost vorba de cineva de-ai lor, s-ar fi silits?-i scoat?, dar a?a, nu s-a mai gândit nimeni la asta, ci i-a l?sat mor?iacolo pe to?i.
?i se gândea el: ?Ei, am r?mas cu mila luiDumnezeu, dar tot voi muri aici de foame, de frig ?i de urât?. ?i a început s?se roage stra?nic.
Când s-a terminat r?zboiul, venind curând dup?înfrângere la satul lor unul din tovar??ii lui de arme, femeia l-a întrebat:
- Pe b?rbatul meu nu l-ai v?zut?
El zise:
- B?rbatul t?u a fost prins de per?i împreun? cual?ii ?i am auzit c? i-au pus s? sape un tunel ?i a c?zut tunelul peste ei ?iau murit to?i. Atunci a murit ?i al dumitale.
Femeia credincioas? ?tia rânduiala care se f?ceacu parastasele (?ti?i în Postul Mare, c? duce colive la biseric?). Ce s-a gândit ea? ?S?-iport eu parastasele, dac? a murit, ?i pe urm? îi voi face eu ?i praznic la 40de zile!? Dar ce s-a întâmplat? Dumnezeu voia s? descopere puterea celor 40 deparastase (panahizi).
Atunci învechime, Sfânta Liturghie se slujea la sate a?a cum se sluje?te la noi înm?n?stire, adic? zilnic. Dar în vremea aceea, veneau to?i cre?tinii labiseric?, cum se spune în Faptele Apostolilor, c? ?erau pururea z?bovind înbiseric? ?i întru frângerea pâinii?.
?i ce a f?cut biata femeie? De când a auzit c? amurit, a început s? duc? la biseric? o prescur?, un sfert de vin ?i câtevalumân?rele, s?-i poarte parastasele. A?a era tradi?ia. Preotul scotea la Liturghie ?i o p?rticic?pentru robul lui Dumnezeu care murise, dup? cum i-a spus femeia.
El s?racul, pân? a ajuns vestea la femeie, pân? nu?tiu ce, el a postit acolo vreo s?pt?mân?, mai mult; era gata-gata s? moar? defoame. Era ultima suflare acolo în întunericul acela, dar se ruga: ?Doamne,vreau s? m? rog ?ie, dac? Tu ai rânduit ca eu s? tr?iesc sub aceste pietre, Tupo?i s? m? sco?i si de aici, sau dac? nu, mor, ?i s? mor rugându-m?, c? n-amalt? n?dejde?. Se ruga s?racul cu toat? inima, c? era singur în acel întuneric?i bezn? de munte ?i ?tia c? va muri.
Rugându-se el, deodat? numai vede c? a intrat untân?r, dar nu ?tia pe unde, ?i avea în mân? o sticlu?? de vin, ni?te lumân?riaprinse ?i o prescur?.
El era aproape le?inat. St?tea cu pântecele lap?mânt, c? nu mai putea s? se scoale. Era mort de foame.
- Scoal?, frate, ?i ia ?i m?nânc? prescura asta ?ibea vinul ?sta, c? numai bine ai ?i lumin?! C? i-a adus toate lumân?rileaprinse.
?i el s-a speriat când a v?zut pe tân?rul acela.
- Doamne, Tu e?ti Mântuitorul Hristos?
- Nu. Eu sunt îngerul, p?zitorul vie?ii tale, ?iacestea ?i le-a trimis so?ia ta ast?zi la biseric? ?i Dumnezeu mi-a poruncit,fiindc? e?ti în viat?, s? ?i le aduc, c? dac? erai mort, pentru acestea aveais? prime?ti lumina cea ve?nic?; dar fiindc? e?ti în via?? Dumnezeu m-a trimis,fiindc? ai trup aici, s? te înt?re?ti cu hrana aceasta.
El îns? nu îndr?znea s? se ating? de ea. ?i acelaa spus:
- Uite, te rog, ia ?i te înt?re?te, c? dac? nu,mori.
El a prins curaj ?i a început s? m?nânce prescura,dup? aceea a b?ut câte oleac? de vin, iar mânca oleac? de prescur?, ?i a?a,încet-încet, a mâncat prescura, a b?ut vinul si numai bine a avut si lumân?ri. ?iatunci a spus îngerul:
- Eu î?i voi aduce în fiecare zi, dac? so?ia ta vaduce la biseric? aceast? jertf?. Iar dac? nu, nu.
?i se gândea el în mintea lui: ?Femeia îmi faceparastasele. Dar ce are s? se întâmple mai târziu? ?tiu c? pân? la 40 de zileare s?-mi aduc? acestea aici îngerul Domnului. Dar dup? 40 de zile ce are s? seîntâmple cu mine??
?i nu l-a maiv?zut. ?i acuma el a?tepta. A doua zi pe la vremea aceea, vine iar??i îngerul,?i-i aduce iar??i a?a. I-a adus 20 de zile.
La 20 de zile, so?ia lui, gr?bit? s?raca acas?, c?avea ?i copii, s-a dus s? duc? vaca la ciread?. ?i ducând vaca diminea?a,cireada plecase din sat, ?i ea s-a dus tocmai pe câmp unde era. A pus deopartetot ce s? duc?, dar întârziind ?i-a zis: ?Las? c? oi duce mâine, c? azi nu maiam timp?. ?i în ziua aceea, nu i-a adus lui îngerul prescura, vinul ?i lumân?rile.
?i el a început a plânge, zicând: ?Vai de mine, mise pare c? so?ia mea numai 20 de panahizi mi-a f?cut. Azi n-a mai venit îngerulDomnului s?-mi aduc? prescura, vinul ?i lumân?rile. De acum voi muri iar defoame!?
Dar ea, biata femeie, dac? n-a adus în ziua aceeacoliva, a dus a doua zi dou?, ca s? fie colivele 40. ?i a doua zi a venitîngerul Domnului ?i i-a adus mai multe lumân?ri, dou? sticle cu vin ?i dou?prescuri. ?i i-a zis:
- So?ia ta, a fost ieri cu vaca la ciread?, ?i n-aavut timp s? aduc? panahida, dar azi a dus la biseric? dou? ?i eu ?i le-am aduspe amândou?. ?i s-a bucurat el tare, când a v?zut c? femeia are de gând s?-ifac? 40 de panahizi. ?i a f?cut rug?ciunea ?i a mâncat. ?i nu l-a mai v?zut peînger, c? s-a dus.
?i se gândea el: ?Doamne, Dumnezeule, dac? atâtamil? ?i îndurare ai f?cut cu mine aicea sub p?mânt, încât sub muntele acestaîmi por?i de grij?, cu ce s?-?i r?spl?tesc eu? Ce pot eu, om p?c?tos, s? facpentru tine, spre a-?i mul?umi?? ?i acum se gândea el: ?Hai c? so?ia s?racapân? la 40 de zile o s?-mi aduc? a?a, dar la 40 de zile ce are s? fie cu mine? Ams? mor!? A?a se gândea el, c? nu ?tia ce are s? se întâmple la 40 de zile.
?i se plângea din adâncul inimii ?i mul?umea luiDumnezeu pentru mila Lui cea negr?it?, c?-i poart? de grij?, s? nu moar? a?a derepede, ci s? mai tr?iasc?. ?i zice: ?Tu, Doamne, Care mi-ai purtat de grij? ?iai dat în gând so?iei mele s?-mi poarte 40 de panahizi, ajut?-mi cu mila Ta ?im? scoate de aici, c? Tu le po?i pe toate. Iar dac? voi muri la 40 de zile, s?-mi fieiertate p?catele mele?.
Deci femeia a continuat a?a, ?i în fiecare ziîngerul i-a adus jertfa pe care o ducea so?ia lui la biseric?. Iar în ziua a40-a, stând el la rug?ciune, a venit îngerul Domnului ca fulgerul, a spintecatmuntele în dou?, l-a luat de p?rul capului ?i l-a pus acas? pe prisp?, tocmaiîn Grecia, în satul de unde era el.
?i când s-atrezit, a v?zut ?i a cunoscut satul, dar n-a ?tiut cât de repede a fost dus. Când a venit el, so?ia era dus? labiseric?. ?i când a venit ea acas?, vede un militar pe prisp?. ?Vai de mine, cine esteacela?? De la poart? i-au sl?bit picioarele de emo?ie, de fric?. ?Vai de mine,acesta-i b?rbatul meu. Eu azi am ispr?vit cu cele 40 de panahizi ?i tocmai acuma venit ?i el?.
?i când a v?zut-o ?i el, a început a plânge. Eazicea:
- Vai de mine, omule, de unde vii tu? Eu am auzitc? e?ti mort ?i ?i-am f?cut 40 de panahizi.
Iar el a zis:
- Cu adev?rat, mare mil? ?i-ai f?cut cu mine! Vinoîn cas?.
?i s-au adunat to?i vecinii ?i ziceau:
- A venit vecinul de care se zicea c? e mort.
?i-l întrebau:
- Cum ai venit? Cum ai sc?pat de la pieire, c? seauzea c? ai fost robit ?i c? a c?zut muntele pe voi?
- Toate sunt adev?rate, a zis el. Când ne-a prins,îndat? ne-a pus s? s?p?m un tunel ?i tunelul a c?zut peste noi ?i ne-a acoperitacolo ?i au murit to?i. ?i le-a spus ce s-a întâmplat cu el, cum au c?zut dou?pietre, la ad?postul c?rora a putut sta, cum în fiecare zi îngerul Domnului i-aadus o prescur?, o sticlu?? de vin ?i câteva lumân?ri. ?i a întrebat-o pe so?ie:
- A?a-i c? la 20 de zile ai uitat s? duci prescurala biseric?? Ea zise:
- N-am uitat, ci n-am avut timp.
- Dar a douazi ai dus dou?.
- Da, dou?.
- Dou? am primit ?i eu acolo ?i toate lumân?rile.
?i s-au minunat to?i foarte.
- Cum, cine le aducea sub munte?
- Un tân?r îmbr?cat în alb, foarte frumos. Venea, intra prin munte cum ai intra prinnor, nu-l împiedica nimic.
A?a sunt îngerii. Dac? Dumnezeu îl trimite în iad,el nu este împiedicat de nimic. Tot a?a în rai.
Când s-a auzit de minunea celor 40 de panahizi,l-a chemat preotul pe acel osta? la episcopul locului, s? spun? din nou tot ces-a întâmplat. ?i i-a povestit acela toate de la cap?t, ?i i-a scris istoriaaceasta ca s? ?tie to?i puterea parastaselor care se fac pentru mor?i, fiindr?spl?tite de Dumnezeu pentru rug?ciunea Bisericii în veacul viitor. C? dac?omul acela ar fi fost în iad, îngerul nu-i aducea pâine ?i vin, c? acolo nupoate omul s? m?nânce, ci îi aducea puterea rug?ciunii care era f?cut? pentrusufletul lui. Dar fiindc? el era înc? în trup, i-a ar?tat c? tot ce-i aduceafemeia la biseric?, a folosit trupului ?i sufletului lui.

Iat? cum s-a descoperit puterea celor 40 depanahizi ?i lumea a început ?i mai cu dinadinsul s? fac? parastase pentrumor?i.
*

La Liturghie, pune ?i unul sau doi s?raci, sau o v?duv? pe care nuare cine o pomeni ?i a murit s?raca. Este mare poman?. Asta se cheam?milostenie duhovniceasc?. Este mai mare decât aceea când îi dai o hain? sau omâncare omului, c?-l aju?i dincolo, în ve?nicie.

Pomene?te, Doamne, pe to?i cei adormi?i dinneamurile noastre.

Amin.




http://torturisiprajiturigalati








Punctează această reţetă:
Generează alt cod de securitate  = 

Rețete inrudite

Rețetă Coliva
Coliva
4 porții
10 min
Foarte ușor
4.6 / 5
Rețetă Coliva (reteta video)
Coliva (reteta video)
10 porții
55 min
Ușor
4.7 / 5
Rețetă Coliva
Coliva
8 porții
11 ore
Ușor
4.7 / 5

Rețete

Articole conexe

Topul fructelor de iarna Topul fructelor de iarna Culorile din farfurie la masa de Craciun: Aperitive si Salate Culorile din farfurie la masa de Craciun: Aperitive si Salate Turta dulce - Simbolul Sarbatorilor de Iarna Turta dulce - Simbolul Sarbatorilor de Iarna

Planificator de meniu
Petitchef va pune la dispozitie posibilitatea planificarii meniului pe zile, pe sapatamana, in avans pentru sarbatori.

De asemena aveti posibilitatea de aici sa printati meniul saptamanal.

Meniul zilei

Primirea meniului zilnic: