Cum poți recunoaște o sardină care nu este proaspătă? Semnele pe care nu trebuie să le ignori niciodată
Sardina este unul dintre cele mai consumate pești atât în Portugalia, cât și în Brazilia. Versatilă, nutritivă și relativ accesibilă, poate fi gătită la grătar, la cuptor, prăjită sau preparată în diverse feluri de mâncare tradiționale. Cu toate acestea, fiind un pește foarte perisabil, este important să știi să recunoști semnele de prospețime înainte de cumpărare.
Anumite detalii legate de aspect, miros și textură permit să se observe rapid dacă sardinele sunt încă bune de consum sau dacă au început deja să se deterioreze.
Ochii trebuie să fie strălucitori
Unul dintre primele aspecte care trebuie observate sunt ochii.
La o sardină proaspătă, aceștia sunt:
- transparenți;
- Strălucitori;
- Ușor proeminenți.
Dacă sunt opaci, adânciți, albicioși sau uscați, este probabil ca peștele să-și fi pierdut deja prospețimea.
Branhiile ne dezvăluie multe despre starea peștelui
Dacă aveți ocazia să observați branhiile, verificați culoarea acestora.
Ideal ar fi ca acestea să fie:
- Roșu aprins sau roșu-rozaliu;
- Umezi;
- Fără exces de mucus.
Branhiile maronii, cenușii sau cu miros neplăcut indică faptul că sardinele nu mai sunt în cele mai bune condiții.
Mirosul trebuie să amintească de mare, nu de pește cu miros puternic
Spre deosebire de ceea ce cred mulți, peștele proaspăt nu are un miros puternic.
Sardina trebuie să aibă un miros ușor, asemănător celui al mării.
Evitați exemplarele care emană:
- Un miros intens de pește;
- miros de amoniac;
- Aromă acră;
- Miros asemănător cu cel de fermentație.
Aceste mirosuri sunt semne clare de alterare.
Pielea trebuie să fie strălucitoare, iar solzii bine fixați
Suprafața sardinei trebuie să aibă un luciu natural și un aspect umed.
În plus, solzii trebuie să rămână bine lipiți de corp.
Evitați peștii care prezintă:
- Piele opacă;
- Solzi care se desprind ușor;
- Pete întunecate;
- Piele uscată sau foarte lipicioasă.
Faceți testul de fermitate
Dacă este posibil, apăsați ușor pe burtă sau pe spate al sardinei.
Carnea trebuie să fie fermă și să-și recapete rapid forma.
Dacă degetul lasă o urmă adâncă sau dacă peștele este prea moale, înseamnă că și-a pierdut prospețimea.
Grijă pentru abdomen
Burtica sardinei trebuie să fie intactă.
Dacă este spartă, foarte umflată sau s-a deschis spontan, este un semn că peștele a început deja procesul de descompunere.
Acesta este unul dintre aspectele cele mai apreciate atât pe piețele portugheze, cât și în magazinele de pește din Brazilia.
După ce o curățați, examinați carnea
Chiar dacă aspectul exterior este bun, merită să verificați carnea înainte de a o găti.
Nu consumați sardinele dacă prezintă:
- O culoare maronie sau cenușie;
- Carne foarte moale;
- Lichid închis la culoare;
- Miros neplăcut;
- Mucus dens;
- Orice semn de mucegai.
Cum să păstrați corect
În Portugalia și în Brazilia, recomandarea este similară: sardinele trebuie păstrate întotdeauna la frigider, la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 4 °C, și consumate de preferință în aceeași zi în care au fost cumpărate sau, cel târziu, în una sau două zile.
Dacă nu este consumată în acest interval, cel mai bine este să o congelați cât mai repede posibil.
După decongelare, nu trebuie recongelată, deoarece acest lucru crește riscul de proliferare a microorganismelor și compromite calitatea alimentului.
Merită să acorzi câteva secunde alegerii
Alegerea unei sardine proaspete este mai simplă decât pare. Ochii strălucitori, branhiile roșii, pielea lucioasă, carnea fermă și mirosul ușor sunt principalii indicatori ai calității.
Pe de altă parte, ochii opaci, mirosul intens, textura moale, burta spartă și excesul de mucus sunt semne că peștele nu mai este în stare bună și trebuie evitat.
În Portugalia, unde sardina este un simbol al gastronomiei, mai ales în timpul sărbătorilor „Santos Populares”, și în Brazilia, unde face, de asemenea, parte din alimentația a milioane de oameni, cunoașterea acestor semne ajută la asigurarea unor mese mai sigure, mai gustoase și de o calitate superioară.
Mirella Mendonça
Comentarii