În spatele fripturilor rare și al promisiunilor virale: ce are de spus știința cu adevărat despre dieta carnivoră

Această dietă este definită prin excluderea sau cvasi-excluderea alimentelor de origine animală: carne roșie, pasăre, pește, ouă și, uneori, produse lactate. Pe cât posibil, deloc (sau foarte puțin) fructe, legume, cereale și leguminoase.

Adepții o adoptă din diverse motive: pentru a-și simplifica alimentația, pentru a reduce problemele digestive, pentru a-și spori energia sau performanțele. Dar, ca întotdeauna, ceea ce este atractiv pe termen scurt trebuie să fie analizat pe termen mediu și lung.

Proteine abundente: carnea + ouăle asigură un aport bogat de aminoacizi esențiali, util dacă doriți să mențineți sau să dezvoltați masa musculară.

O dietă foarte săracă în carbohidrați poate duce la cetoză (organismul arde mai multă grăsime decât zahăr): unele persoane raportează un control mai bun al apetitului, pierderea în greutate și claritate mentală.

Pentru unele persoane, eliminarea "plantelor" simptomatice (de exemplu, intestinul fragil) poate reduce anumite neplăceri digestive - dar acest lucru este individual.

Absența fibrelor și a efectelor asupra microbiotei

Prin interzicerea fructelor, legumelor și leguminoaselor, această dietă elimină practic toate fibrele alimentare. Fibrele sunt un pilon al sănătății: promovează o floră intestinală bună, ajută la reglarea tranzitului, iar consumul ridicat de fibre este asociat cu un risc redus de cancer, diabet și boli cardiovasculare.

O microbiotă mai puțin diversă poate duce la creșterea vulnerabilității la plante atunci când acestea sunt reintroduse sau la creșterea stresului intestinal.

Profilul lipidic și riscul cardiovascular

Carnea, în special carnea roșie, este adesea bogată în grăsimi saturate. Un consum ridicat de carne roșie a fost asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare: de exemplu, un studiu realizat în 2021 pe 180 000 de participanți a arătat o creștere cu 20 % a bolilor cardiovasculare și o creștere cu 53 % a bolilor coronariene.

Un alt mecanism identificat este molecula TMAO (produsă de microbiotă din anumite componente ale cărnii roșii): nivelurile ridicate sunt corelate cu inflamația și întărirea arterelor.

Așadar, dacă urmați o dietă strict carnivoră, vă expuneți potențial unor efecte nocive asupra inimii și arterelor.

Deficiențe de micronutrienți

Absența plantelor înseamnă excluderea anumitor micronutrienți esențiali: vitamina C, mangan, polifenoli, numeroase fibre și anumiți antioxidanți. Unele surse indică, de asemenea, posibile perturbări ale funcției tiroidiene, ale fertilității sau ale funcției hepatice atunci când acest tip de dietă este urmat pe o perioadă îndelungată.

• Carne roșie: de obicei, aproximativ 20-22 g de proteine la 100 g, dar și 10-15 g de grăsimi (inclusiv un procent semnificativ de grăsimi saturate).
• Aportul de fibre recomandat pentru un adult: aproximativ 25-30 g pe zi în Franța. O alimentație pur carnivoră poate furniza aproape 0 g.
• Risc cardiovascular: +20% boli cardiovasculare și +53% boli coronariene asociate cu un consum ridicat de carne roșie în acest studiu din 2021 efectuat pe 180 000 de persoane.

Aceste cifre arată că, deși se poate "simți bine" în primele câteva săptămâni, efectele pe termen lung pot fi mai puțin pozitive sau cel puțin mai puțin bine documentate.

Deseori vedem "numai carne" versus "vegetarian/vegan". În realitate, datele sugerează că moderația și diversitatea alimentației sunt cele mai sigure.

De exemplu, încorporarea de carne slabă și pește și combinarea acestora cu o dietă în stil mediteranean pare să fie mult mai puțin riscantă decât o dietă strict carnivoră.

Iată câteva puncte cheie de care trebuie să țineți cont:

• Nu denigrați carnea, dar nu faceți din ea singurul punct central al dietei dumneavoastră.
• Rămâneți la produsele vegetale bogate în fibre și antioxidanți pentru a menține sănătatea intestinală, metabolismul lipidic și echilibrul general.
• Dacă adoptați un regim alimentar restrictiv, efectuați controale medicale: nivelul lipidelor, funcția hepatică, microbiota, dacă este posibil.

Deci, ar trebui să adoptați dieta carnivoră? Dacă sunteți în căutarea unei rutine alimentare simplificate, nu aveți antecedente de probleme cardiovasculare sau digestive și sunteți riguros în ceea ce privește respectarea acesteia... ați putea să o încercați pe termen scurt. Dar asigurați-vă că subliniați cuvântul "test". Datele pe termen lung nu susțin ideea că "a mânca numai carne" este o alegere sănătoasă.

Pe de altă parte, ca model alimentar permanent, această dietă are semnalele ei de alarmă: lipsa fibrelor, risc cardiovascular crescut, potențial dezechilibru al micronutrienților. Așadar, riscați să neglijați ceea ce dieta dvs. exclude la fel de mult ca ceea ce conține!