În spatele fripturilor în sânge și al promisiunilor virale: ce spune CU ADEVĂRAT știința despre dieta carnivoră

Această dietă se definește prin consumul exclusiv sau aproape exclusiv de alimente de origine animală: carne roșie, carne de pasăre, pește, ouă și, uneori, produse lactate. În schimb, se consumă deloc sau foarte puține fructe, legume, cereale și leguminoase.

Adepții o adoptă din diverse motive: pentru a-și simplifica alimentația, a reduce tulburările digestive, a-și spori energia sau performanța. Dar, ca întotdeauna, ceea ce pare atrăgător pe termen scurt merită analizat și din perspectiva efectelor pe termen mediu și lung.

Un aport bogat de proteine: carnea și ouăle asigură un aport bogat de aminoacizi esențiali, util dacă se urmărește menținerea sau dezvoltarea masei musculare.

O dietă foarte săracă în carbohidrați poate induce cetoza (organismul arde mai multe grăsimi decât zahăr): unele persoane semnalează un control mai bun al apetitului, pierdere în greutate și claritate mentală. 

Pentru unele persoane, eliminarea alimentelor vegetale care provoacă simptome (de exemplu, în cazul unui intestin sensibil) poate reduce anumite neplăceri digestive — însă acest efect diferă de la o persoană la alta.

Lipsa fibrelor și efectele asupra microbiotei

Prin eliminarea fructelor, legumelor și leguminoaselor, această dietă suprimă practic toate fibrele alimentare. Or, fibrele sunt esențiale pentru sănătate: favorizează o floră intestinală sănătoasă, ajută la reglarea tranzitului intestinal, iar un consum ridicat este asociat cu reducerea riscului de cancer, diabet și boli cardiovasculare.

O microbiotă mai puțin diversă poate duce la o vulnerabilitate crescută la alimentele vegetale atunci când acestea sunt reintroduse sau la un stres intestinal mai mare.

Profilul lipidic și riscul cardiovascular

Carnea, în special cea roșie, este adesea bogată în grăsimi saturate. Consumul ridicat de carne roșie a fost asociat cu o creștere a riscului de boli cardiovasculare: de exemplu, un studiu din 2021, realizat pe 180 000 de participanți, a arătat o creștere cu 20 % a bolilor cardiovasculare și cu 53 % a bolilor coronariene. 

Un alt mecanism identificat implică molecula TMAO (produsă de microbiotă pornind de la anumite componente ale cărnii roșii): nivelurile ridicate sunt corelate cu inflamația și rigidizarea arterelor. 

Așadar, dacă urmați o dietă strict carnivoră, vă expuneți potențial unor efecte nocive asupra inimii și arterelor.

Deficiențe de micronutrienți

Absența alimentelor vegetale implică excluderea anumitor micronutrienți esențiali: vitamina C, mangan, polifenoli, numeroase fibre și anumiți antioxidanți. Unele surse semnalează, de asemenea, posibile perturbări ale funcției tiroidiene, fertilității sau funcției hepatice atunci când acest tip de dietă este urmat pe termen lung.

• Carne roșie: de regulă, aproximativ 20–22 g de proteine la 100 g, dar și 10–15 g de grăsimi (dintre care o proporție semnificativă sunt grăsimi saturate).
• Aportul de fibre recomandat unui adult: aproximativ 25–30 g pe zi în Franța. O dietă exclusiv carnivoră poate furniza aproape 0 g.
• Risc cardiovascular: +20 % pentru bolile cardiovasculare și +53 % pentru bolile coronariene, asociat cu un consum ridicat de carne roșie în acest studiu din 2021, realizat pe 180 000 de persoane. 

Aceste cifre arată că, deși vă puteți „simți bine” în primele săptămâni, efectele pe termen lung pot fi mai puțin favorabile sau, cel puțin, mai puțin bine documentate.

Adesea, alimentația exclusiv pe bază de carne este pusă în opoziție cu cea vegetariană sau vegană. În realitate, datele sugerează că moderația și diversitatea alimentară sunt cele mai sigure.

De exemplu, includerea cărnii slabe și a peștelui, alături de o dietă de tip mediteraneean, pare mult mai puțin riscantă decât o dietă strict carnivoră. 

Așadar, iată câteva lucruri de reținut:

• Nu denigrați carnea, dar nici nu o transformați în baza exclusivă a alimentației.
• Păstrați în alimentație produse vegetale bogate în fibre și antioxidanți, pentru a proteja sănătatea intestinală, metabolismul lipidic și echilibrul general.
• Dacă adoptați o dietă restrictivă, faceți controale medicale: verificați profilul lipidic și funcția hepatică și, dacă este posibil, microbiota.

Așadar, ar trebui să adoptați dieta carnivoră? Dacă doriți o rutină alimentară mai simplă, nu aveți antecedente cardiovasculare sau digestive și sunteți disciplinat(ă) în respectarea ei… ați putea să o testați pe termen scurt. Dar insistați asupra acestui cuvânt: „testați”. Datele pe termen lung nu susțin ideea că „a mânca doar carne” este o alegere cu siguranță sănătoasă.

În schimb, ca mod permanent de alimentație, această dietă prezintă semnale de alarmă: lipsa fibrelor, risc cardiovascular crescut și un posibil dezechilibru al micronutrienților. Așadar, riscați să neglijați atât ceea ce exclude dieta, cât și ceea ce conține!