Crumble, tatin, brownie... într-o versiune savuroasă: cinci dulciuri clasice care vă vor rezolva și problemele legate de cină.
Există rețete pe care credem că le știm pe de rost, dar numai pentru că le-am văzut mereu în același context. Crumble-ul este "cu mere", tatin-ul "cu mere", buretele "pentru o gustare", clătitele "cu zahăr" și brownie-ul "cu ciocolată, desigur". Și totuși, aproape toate aceste preparate ascund ceva mai interesant decât umplutura lor: o structură care funcționează. O bază, un aluat, un topping, un șoc de coacere, o textură dorită. Când schimbi conținutul și păstrezi logica, rezultatul nu este o coincidență: este o rețetă diferită, la fel de coerentă, cu plăcerea suplimentară de a surprinde prin utilizarea unei tehnici despre care se știe că funcționează.
Aceasta este ideea: cinci clasici ai vitrinei dulci, citiți într-o cheie savuroasă, pentru a descoperi că obișnuitul poate fi și nou dacă aplicăm un strop de creativitate.
Crumble
Crumble-ul intră de obicei în minte prin ușa desertului: o bază caldă de fructe, de obicei mere, un strat de firimituri aurii și acel contrast între suculent și crocant care îl face un desert foarte apetisant. Dar dacă stai să te gândești bine, ceea ce funcționează aici nu este mărul sau zahărul, ci logica toppingului: un amestec uscat care, în cuptor, se prăjește și protejează o umplutură fragedă. Într-o versiune savuroasă, acest "înveliș nisipos" poate fi acoperit cu brânză, nuci sau ierburi, iar dedesubt pot fi niște legume bine fierte: ratatouille, dovleac, ciuperci etc. Rezultatul nu imită desertul: pur și simplu folosește aceeași structură pentru a construi o cină rotundă.
VERSIUNE DULCE
VERSIUNE SĂRATĂ
Tatin
Tatinul a devenit celebru pentru partea sa inversă: ceea ce se gătește jos se servește sus, iar această inversare transformă cuptorul într-o fabrică de strălucire, caramelizare și margini irezistibile. Cea mai iconică versiune a acestei gustări dulci este făcută cu mere, dar cu legumele se întâmplă ceva similar: ceapa, roșiile sau vinetele apreciază contactul direct cu căldura și, dacă le acorzi timp, trec de la statutul de "însoțitor" la cel de protagonist. Versiunea sărată nu este un substitut pentru desert. Mai degrabă, este o modalitate de a extinde gama de rețete care funcționează zilnic.
VERSIUNEA DULCE
VERSIUNE SALATĂ
Bizcoke (tort / plumcake)
Asociem prăjitura cu prune sau buretele cu micul dejun, gustările de după cină sau ceaiul de după-amiază, dar în realitate este unul dintre cele mai bune formate pentru lucrurile sărate: un amestec rapid, o matriță lungă și un rezultat care se taie în felii ca și cum ar fi fost născut pentru un aperitiv. Atunci când înlocuiți zahărul cu brânză, ierburi, legume sau chiar niște cârnați, buretele nu mai este "dulce" și devine o pâine rapidă cu miez umed și aromă concentrată. Ca și în cazul buretelui dulce, unde baza poate fi nuanțată de alte ingrediente (lămâie, lapte condensat sau burete de ciocolată), situația este similară în secțiunea sărată. Important este să înțelegem cum se comportă ingredientele pe care le adăugăm. Dacă sunt foarte suculente (cum ar fi dovlecelul sau roșiile), trebuie să fie scurse sau fierte în prealabil, iar brânzeturile maturate dau structură și o bază care se menține chiar și a doua zi. Acesta este genul de rețetă care poate fi făcută cu puțin, dar care rezolvă prânzurile și cinele cu ceea ce avem la îndemână.
VERSIUNE DULCE
VERSIUNE SĂRATĂ
Brownie
Brownie-ul, în special brownie-ul cu ciocolată, se bucură de o bună reputație în lumea dulciurilor. Succesul său nu depinde doar de ciocolată: depinde de o textură foarte specifică, la jumătatea distanței dintre tort și burete, cu un exterior ferm și un centru mai umed. Această idee poate fi transferată la salat dacă se schimbă abordarea: se caută un aluat dens, cu grăsime și o aromă profundă, care se taie în pătrate și funcționează ca o mușcătură. În loc de cacao, intră ingredientele umami: brânzeturi, ciuperci, măsline, chiar legume prăjite sau creme concentrate de legume. Acesta nu este un brownie deghizat în desert: este un format de bară dens și captivant, perfect pentru gustări.
VERSIUNE DULCE
VERSIUNE SĂRATĂ
Crêpes
Prăjiturile par a fi un teritoriu dulce prin obișnuință, nu prin natură. Aluatul de bază este neutru: făină, ou, lapte și o tigaie care își face bine treaba. Dar de obicei îl însoțim cu condimente dulci: nutella, gem, zahăr, miere sau scorțișoară. Dar cum aluatul are o aromă neutră, de îndată ce schimbați umplutura, clătita se transformă într-un fel de mâncare sărată care este de obicei apreciată de tineri și bătrâni deopotrivă. Noi am realizat o versiune cu bechamel, brânză și șuncă fiartă, deși se pot folosi și alte umpluturi: brânză, legume sărate, carne tocată de vițel, ciuperci, pui... orice vă place. Cheia este să le tratați ca pe o pânză fină și să adaptați umplutura în funcție de sarcină.
VERSIUNE DULCE
VERSIUNE SĂRATĂ
Partea obraznică a deserturilor celebre
În cele din urmă, aceste versiuni funcționează atunci când înțelegi ce face ca fiecare rețetă să fie puternică: crumble are nevoie de contrast și de prăjitură; tatin, de timp și de un strat care se caramelizează; tort, de echilibru între aromă și umiditate; brownie sărat, de densitate și umami; crepes, de o umplutură cu intenție. Nu este vorba de a deghiza un desert, ci de a lua un model fiabil și de a-l umple cu ingrediente care au sens. Iar atunci când acest lucru se întâmplă, efectul este dublu: gătești cu mai multă libertate și, în acest proces, transformi cina în ceva ce nimeni nu a prevăzut.
Patricia González





Comentarii