Se cintareste un castron, apoi direct in el se cintareste mierea; se adauga toate ingredientele indicate si, ia urma, faina cu amoniacul. Se amesteca bine cu lingura si apoi se framinta cu mina, pina cind se incorporeaza bine toate: aluatul va fi mai virtos. Pentru crescut se foloseste numai bicarbonatul de amoniu care face biscuitii mai fragezi, altfel vor fi tari. Aluatul se lasa la rece de seara pina dimineata, acoperit cu o foaie de nailon, ca sa nu prinda crusta.
Se ia, apoi, din aluat cite o bucata si pe masa presarata cu faina i se da forma de sul cu diametrul de 2 cm care, apoi, se taie in bucati de 2 cm. Bucatile se ruleaza intre palme, formindu-se bile care se asaza in tava presarata cu faina cu distanta de 3 cm intre ele, deoarece cresc mult la copt. Se coc la foc mijlociu, in cuptorul bine incalzit dinainte. Din cauza mierii, se rumenesc mai tare si se intaresc. Pe masura ce se coc, se asaza in cra-tita de 4-5 l.
Albusurile se freaca cu zaharul pudra si cu zeama de lamiie cea 6-8 minute , pina cind compozitia capata aspectul unei smintini mai groase care curge, sau se bat cu mixerul 1/2 minut. Albusul se desarta peste biscuiti si se aduna si de pe vas cu lopatica din plastic; apoi, cratita se prinde de toarte, se ridica si se misca putin, ca biscuitii, rasturnindu-se, sa se unga pe toate fetele cu glazura .
Dupa aceea, se asaza pe baza lor, unul linga altul, pe o foaie de nailon, unde se lasa 3-5 ore, pina cind se usuca glazura.
