„La placinte inainte, la razboi inapoi! ” – Placinte cu branza

Cuvantul romanesc „placinta” isi are originea in latinescu placenta care inseamna „prajitura”, dar primele menţiuni despre acest fel de mancare dateaza de pe vremea egiptenilor, in jurul anului 9.500 i.H, acestia fiind primii care au gatit prima crusta de placinta. Despre egipteni se stie ca practicau meserii precum tesutul si olaritul, isi dezvoltasera abilitati in folosirea uneltelor din piatra. Pe vremea aceea, placintele egiptene erau cunoscute sub denumirea „galettes“ si erau umplute cu orz, ovaz, secara si unse cu miere si coapte in forme primitive de patiserie.

Daca egiptenii au gatit prima crusta de placinta, trebuie sa stiti ca, cei care au inventat aluatul de placinta au fost Grecii. Aluatul care era o pasta rezultata din amestecul de faina si apa in care se aseza carnea, si avea intr-un fel rolul de vas in care era gatita carnea, pastrandu-se astfel sucurile si aromele. Mai tarziu, Romanii au divesificat reteta folosind pui si vita dar si midii si peste.

Obiceiul placintelor cu suprize a aparut in Evul Mediu iar primele carti de bucate cu retete pentru placinte dateaza din secolul al XVI-lea.

In America cei care introduc placintele sunt primii colonisti. Tot ei sunt cei care adapteaza retele in functie de tehnicile de gatit si ingredientele disponibile.

In tara noastra, primele placinte au fost gatite de greci de pe vremea fanariotilor.

Retetele variaza de la o zona la alta, de la un bucatar la altul, insa ingredientele de baza raman aceleasi: faina, apa si grasime, iar umplutura e un amestec de branza si ou sau branza dulce si fructe de padure, urda si marar, branza dulce si stafide, etc.

In Romania exista multe obiceiuri si tradiţii legate de placinte. De exemplu, in sudul Moldovei si in Bucovina, de Pasti in afara de tradiţionala pasca, se fac mosi, babe, placinte, invartite, etc. In Sacele (aproape de Brasov) se tine anual odata cu lasarea secului, Balul Placintelor. Cu aceasta ocazie se prepara celebrele placinte mocanesti cu branza sarata, reteta care s-a raspandit azi in toate tinuturile romanesti.

Astazi aroma placintelor cu branza se simte mai ales de Paste si Craciun. Fiecare regiune istorica din tara noastra are o reteta, la fel cum si fiecare familie are o reteta transmisa din generatie in generatie.